Poliția nu deține nicio listă cu nume de persoane care ar fi primit bani pentru a cumpăra voturile în cadrul referendumului și al primului tur al alegerilor prezidențiale. Despre asta a anunțat șeful Inspectoratului General de Poliție în cadrul unui podcast de la Ziarul de Gardă. Declarațiile vin, după ce la sfârșitul lunii octombrie, mai multe redacții din Republica Moldova au primit o listă cu peste 3.500 de nume și date de contact ale unor persoane care au lucrat în diverse proiecte implementate de echipa lui Ilan Șor.
Susținătorii partidului de guvernare spuneau atunci că cei care se regăsesc în liste sunt trădători de neam, pentru că au primit bani în schimbul unui vot, asta chiar dacă nicio dovadă nu a fost prezentată în acest sens.
VIOREL CERNĂUȚEANU, șeful IGP
Această listă nu face parte din dosarul nostru de urmărire penală, nu face parte din materialele noastre de investigații sau alte acțiuni. Am fost solicitați să comunicăm dacă este la noi, noi am informat că așa listă nu avem.
Cifra de 300 de mii de alegători care ar fi fost pronunțată dre mai multe ori de reprezentanții puterii. De asemenea, și de instituțiile de forță. În campania electorală, polițiștii și procurorii au organizat adevărate persecuții, organizând zilnic zeci de descinderi și percheziții în toată țara, amenințând oamenii cu amenzi și pedepse cu închisoarea, obligându-i să recunoască lucruri pe care nu le-au făcut. Dar, cum s-a adeverit, toate acestea nu au dat rezultatele așteptate, iar autoritățile nu au dovezi de mituire în masă. Cernăuțeanu susține că pe acest caz, în prezent, sunt deschise 59 de cauze penale privind finanțarea ilegală, în care mai sunt vizate alte câteva sute de persoane, iar 28 se află în arest preventiv. Și chiar având posibilitatea să fileze și să urmărească pe oricine, Cernăuțanu recunoaște că nu poate aduna probe.
VIOREL CERNĂUȚEANU, șeful IGP
În investigațiile noastre erau sub măsuri speciale de investigație nu o persoană și nu două, dar erau, vorbim de ordinul sutelor de persoane dacă nu chiar miilor de persoane care erau sub investigațiile noastre, ne dăm seama ce volum de muncă este asta ca să ții la interceptare 300-400 de persoane și să le supui interceptărilor. Câte persoane trebuie să stea cu căștile în urechi ca să asculte tot ceea ce se vorbește în rândul persoanelor sau acele măsuri de investigație, de filaj sau altele. Sunt cheltuieli enorme în raport cu ceea ce s-a întâmplat.
Menționăm că, în noaptea de după alegerile prezidențiale și referendumul din 20 octombrie 2024, Maia Sandu a spus că R. Moldova s-a confruntat cu „un atac fără precedent asupra democrației”, iar „grupări criminale împreună cu forțe străine” au încercat să „cumpere 300 de mii de voturi”
MAIA SANDU, președinte ales
Avem probe și informații precum că ținta grupării criminale a fost să cumpere 300 de mii de voturi.
Sandu însă nu a adus nicio dovadă în acest sens, dar a vorbit despre asta și după primul tur de scrutin.
MAIA SANDU, președinte ales
Ținta lor de a cumpăra 300 de mii de voturi documentate de către instituțiile statului
În baza acestor declarații neîntemeiate Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind „consolidarea rezilienței Moldovei împotriva ingerinței Rusiei înaintea alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional privind integrarea în UE”. Deși au trecut mai mult de trei săptămâni de când au fost lansate speculații cu voturile cumpărate, nimeni nu a adus dovezi în susținerea acestor declarații. Procurorul general a anunțat că 35 de persoane și-ar fi vândut votul, vinovăția acestora însă, deocamdată, nu a fost demonstrată.
