Declarații fără probe lansate din nou de șefa statului, Maia Sandu. Președintele a convocat în această dimineață Consiliul Suprem de Securitate, unde a discutat problema corupției politice, dar și măsurile pentru combaterea acesteia.
Sandu a subliniat că ”grupările criminale” au atentat la democrația Republicii Moldova în timpul alegerilor prezidențiale și a referendumului, dar nici de această dată nu a dat nume și nu a adus probe în susținerea afirmațiilor sale. Ea a mai acuzat Procuratura Anticorupție de insuficientă activitatea în lupta cu corupția mare.
Pentru a lupta mai eficient cu corupția politică, președintele Maia Sandu a declarat că va invita joi pentru consultări reprezentanții societății civile, dar și partidele politice.Totuși, la trei săptămâni de la declarațiile făcute de Sandu despre cei 300 de mii de cetățeni care ar fi fost ținta coruperii electorale, nici ea, dar nici organele de drept așa și nu a adus probe ce ar demonstra veridicitatea faptelor.
MAIA SANDU, președintele Republicii Moldova Am văzut cum grupări criminale au încercat să substituie voința cetățenilor Republicii Moldova prin cumpărare de voturi, au încercat să influențeze decizii importante pentru Republica Moldova și cetățenii săi.
Am discutat cu instituțiile responsabile, în special instituțiile care reprezintă justiția despre faptul că această grupare criminală se ocupă de corupție politică nu de ieri și nu de alaltăieri, cel puțin de zece ani vedem diferite forme de corupție politică, începând de la finanțarea ilegală a partidelor, finanțarea ilegală a campaniilor electorale și în ultimii ani am văzut și încercări de cumpărare de voturi.
Președintele Maia Sandu a criticat conducerea Procuraturii Anticorupție pentru performanțele slabe. Șefa statului a solicitat schimbări în cadrul instituției, afirmând că aceasta a eșuat în lupta împotriva corupției mari.
MAIA SANDU, președintele Republicii Moldova
Nu am văzut acțiuni ferme, corecte, suficiente din partea organelor de justiție pentru a sancționa aceste acțiuni ilegale, care repet, pun în pericol democrația Republicii Moldova.
Trebuie să recunoaștem că schimbările pe care le-am făcut la Procuratura Anticorupție nu au dat rezultate și sugestia, recomandarea Consiliului Suprem de Securitate către Guvern a fost să vină cu o propunere nouă pentru a schimba situația de la Procuratura Anticorupție, pentru că am văzut un eșec total din partea acesteia pe lupta împotriva corupției mari și mai ales pe lupta împotriva corupției politice.
La scurt timp, instituția a reacționat la criticile Maiei Sandu. Într-un comunicat de presă, Procuratura a răspuns că instituția duce lipsă gravă de personal, procurori, dar și de resurse bugetare adecvate sarcinilor și atribuțiilor procuraturii, nemaivorbind de lipsa unui sediu. Totodată, a menționat că din 1 martie curent, competențele privind investigarea infracțiunilor de corupție au fost delimitate, astfel procuratura nu mai este responsabilă de acest lucru.
”… în rezultatul ultimilor modificări legislative intrate în vigoare în martie 2024, Procuratura Anticorupție nu mai este competentă de a investiga corupția electorală, însă Guvernul ar putea lua în calcul experiența Procuraturii Anticorupție de a investiga astfel de cazuri și de a combate acest flagel antisocial care erodează sistemul securității naționale” , se menționează în comunicat.
DIN COMUNICATUL PROCURATURII ANTICORUPȚIE
”… în rezultatul ultimilor modificări legislative intrate în vigoare în martie 2024, Procuratura Anticorupție nu mai este competentă de a investiga corupția electorală, însă Guvernul ar putea lua în calcul experiența Procuraturii Anticorupție de a investiga astfel de cazuri și de a combate acest flagel antisocial care erodează sistemul securității naționale.” sursa: procuratura.md
Deși Procuratura Anticorupție recunoaște că nu are competența de a investiga cazurile de corupție electorală înainte de campania pentru prezidențiale, șefa instituției, Veronica Dragalin, a făcut declarații împreună cu șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, referitoare la cercetarea cazurilor de cumpărare a voturilor și aplicarea amenzilor.
În acest context, am trimis o solicitare către Procuratura Anticorupție pentru a afla pe ce temei legal Veronica Dragalin a discutat, în octombrie, alături de Cernăuțeanu, despre aceste cazuri de corupție electorală, dar și care lege stă la baza aplicării amenzilor în acest sens.
Într-un mesaj, instituția ne-a scris că Procuratura Anticorupție nu are competența de a investiga coruperea electorală, această atribuție revenind Centrului Național Anticorupție, dar PA gestionează un dosar privind finanțarea ilegală a partidelor politice, iar în urma acestuia au fost deschise și alte dosare penale, inclusiv pentru coruperea electorală, competența fiind stabilită prin ordonanța Procurorului General.
De asemenea, amenzi în procese contravenționale nu sunt aplicate de Procuratura Anticorupție, ci de Centrul Național Anticorupție, mai afirmă instituția.
Respectiv, așa cum a recunoscut șeful GIP și procurorul general, toate eforturile lor nu au confirmat faptele de mituire în masă.
Până la momentul redactării acestui material, nu am primit niciun răspuns. De asemenea,
Instituția nu ne-a oferit un răspuns nici la întrebarea dacă Veronica Dragalin ar putea demisiona ca urmare a declarațiilor făcute de Maia Sandu. Recent, într-un interviu, Dragalin a afirmat că nu va mai rămâne la conducerea Procuraturii Anticorupție, având posibilitatea de a se întoarce în Statele Unite.
Amintim că Veronica Dragalin a depus jurământul de învestire în funcția de șefă a Procuraturii Anticorupție în anul 2022. Aceasta a fost stabilită mulți ani în Statele Unite ale Americii, acolo unde și-a început și cariera în calitate de procuror adjunct al SUA în secția corupție publică și drepturi civile.
Elena Dragalin, mama șefei de la Procuratura Anticorupție, precum și unul dintre principalii sponsori ai PAS la ultimele alegeri, a avut mai multe confruntări verbale cu exponenții PAS. Aceasta i-a criticat în repetate rânduri, pentru că nu-i oferă suportul necesar în lupta cu fenomenul corupției.
