Ponderea țigărilor ilicite pe piața moldovenească în 2023 a fost de aproximativ 10%, o creștere de 3,8 puncte procentuale față de 2022. Într-un interviu acordat jurnaliștilor moldoveni în cadrul conferinței Technovation ce s-a desfășurat în octombrie, Nicolas Otte, director pentru combaterea comerțului ilicit la Philip Morris International a subliniat că „astfel de cifre sunt inacceptabile în orice țară, iar problema necesită acțiuni imediate”, scrie infomarket.md.
Nicolas Otte a precizat că situația se agravează și în Europa per ansamblu.
„Potrivit celor mai recente date, peste 52 de miliarde de țigări sunt vândute ilegal în Europa în fiecare an. Iar numai în Moldova sunt vândute 200 de milioane – o cifră uriașă pentru o țară mică”, a menționat el.
Potrivit acestuia, în țările vecine se iau deja măsuri pentru a combate această problemă. Ca exemple pozitive, Nicolas Otte a menționat România, unde în 2023 consumul de țigări ilegale era de 5,8%, și Polonia unde ponderea țigărilor ilegale pe piață este de doar 3,6%. Directorul Philip Morris International pentru combaterea comerțului ilicit a menționat că aceste țări au implementat sisteme complexe de trasabilitate a produselor de tutun (Track & Trace) și au consolidat măsurile de combatere a producției ilicite.
În Polonia, de exemplu, unde consumul ilicit de țigări era de peste 20% în urmă cu aproximativ 10 ani, au fost introduse controale stricte privind circulația materiilor prime pentru producția de tutun și au fost majorate pedepsele pentru infractori. În rezultat s-a redus numărul fabricilor ilegale, iar echipamentele au fost vândute pe piețele vecine care nu dispun încă de măsuri atât de stricte împotriva comerțului ilegal.
Vorbind despre Moldova, Nicolas Otte consideră că este recomandabil să se adopte exemplele altor țări, să se țină cont de cele mai bune practici.
„De exemplu, sistemul Track & Trace, care a fost implementat în UE și Marea Britanie, și-a demonstrat deja eficiența în reducerea ponderii mărfurilor ilegale pe piață”, a spus el.
În același timp, în cadrul interviului, Nicolas Otte a explicat de ce anume sistemul britanic ar putea fi eficient pentru Moldova.
„După ieșirea din UE, Marea Britanie a adaptat sistemul de trasabilitate, făcându-l mai simplu și mai flexibil decât cel utilizat în UE. Modelul britanic presupune un depozit unic de date, ceea ce simplifică foarte mult procesul de control al circulației produselor. În UE, însă, sistemul este împărțit pe mai multe niveluri, cu depozitări multiple, ceea ce îl face mai complex”, a explicat Otte.
O astfel de abordare simplificată ar putea fi utilă pentru Moldova, care este în plin proces de integrare europeană, dar nu este încă membră a UE.
„Moldova ar putea adopta elemente ale sistemului britanic în calitate de pas pregătitor pentru integrarea viitoare în mecanismele europene. Acest lucru ar face posibilă minimizarea în continuare a schimbărilor și adaptarea mai rapidă la standardele europene atunci când țara va deveni membră a UE”, a adăugat el.
În plus, sistemul britanic oferă flexibilitate în ceea ce privește interoperabilitatea cu codurile de urmărire europene. „În Regatul Unit, un cod atribuit în UE poate fi acceptat și utilizat, facilitând importul de produse”.
