Votul slab de la referendumul constituțional și scorul electoral sub așteptări, înregistrat de Maia Sandu la alegerile de duminică, sunt rezultatul abordării de către guvernare a unui discurs exclusiv geopolitic și ignorarea problemelor sociale și economice interne, iar abordările europenilor față de țara noastră au fost folosite în Ucraina în 2014 și acum riscă să facă din Moldova o nouă versiune a Ucrainei, transmite ZVON.MD, cu referire la analiștii de la Quincy Institute.
Ea se expune acuzației de a lăsa Moldova să devină o eprubetă geostrategică pentru influența occidentală, lucru pe care Rusia va încerca, fără îndoială, să îl exploateze.
Președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, s-a aflat la Chișinău cu puțin timp înainte de vot, îndemnându-i pe moldoveni să își exprime libera alegere. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a ales să își exprime îngrijorarea cu privire la eforturile Rusiei de a deturna viitorul european al Moldovei. Aceste declarații sunt impregnate de ideea că aderarea Moldovei la UE ar stabiliza granița de est a Europei și ar consolida securitatea împotriva Rusiei. Dar acest lucru ignoră lecțiile istoriei. Aceleași argumente au fost folosite în Ucraina în 2014.
„Transformarea alegerilor moldovenești într-o luptă cu sumă nulă între Europa și Rusia – mai degrabă decât un vot despre ceea ce moldovenii de rând vor să se întâmple pe plan intern – riscă să facă din Moldova o nouă versiune a Ucrainei, mult mai mică și mai vulnerabilă din punct de vedere economic”, semnalează analiștii occidentali.
Ei mai menționează că afirmațiile Maiei Sandu cu privire la interferențe trebuie, de asemenea, puse în contextul unui efort concertat al autorităților moldovenești de a îngreuna votul alegătorilor din Rusia și Transnistria separatistă.
„Doar 10.000 de buletine de vot au fost trimise în Rusia, unde se crede că populația moldovenească numără peste 150.000 de persoane. Populația Transnistriei este de 367.000 de persoane, dar acestora li s-a permis să voteze doar în Moldova”.
Aceeași sursă menționează că rezultatul alegerilor din Moldova a afectat-o pe actuala președintă. Referendumul UE nu a adus decât un vot slab în favoarea aderării la blocul comunitar, iar în primul tur al unui vot prezidențial pe care comentatorii occidentali îl preconizau la limită, Maia Sandu a fost departe de a atinge procentul de 50% de voturi, de care ar avea nevoie pentru a obține un al doilea mandat prezidențial.
„Ea se va confrunta acum cu un grup unitar de partide de opoziție în al doilea tur, șansele sale de a rămâne în funcție fiind în balanță. Unde a mers totul prost? Greșeala lui Sandu a fost că a făcut din alegerile moldovenești o alegere între Europa și Rusia. Chiar înainte ca voturile finale să fie numărate, Sandu a reclamat o fraudă electorală generalizată, sponsorizată de oligarhul prorus Ilan Șor. Rapoartele conform cărora grupurile proruse au plătit alegători pentru a ieși la vot sunt credibile. Dacă acest lucru a avut vreun rezultat, acesta a fost mobilizarea alegătorilor din Moldova înclinați în mod natural să dorească legături cu Rusia, mai degrabă decât schimbarea voturilor proeuropenilor”, anticipează analiștii de la Quincy Institute.
Amintim că actuala președintă Maia Sandu a obținut în primul tur al alegerilor prezidențiale 42,45% dintre voturile exprimate.
