La cererea conducerii de la Chișinău, încă cinci persoane din Republica Moldova și o entitate au ajuns pe lista sancțiunilor aplicate de Uniunea Europeană. Potrivit unei decizii a Consiliului European, ce urmează să fie aprobată, miercuri, de ambasadorii UE, este vorba de conducerea Autonomiei Găgăuze. Oficialii europeni susțin că, persoanele date ar fi încercat să destabilizeze situația din Moldova, și să facă interesele Rusiei, fără a prezenta cazuri concrete de destabilizare.
La cererea conducerii de la Chișinău, încă cinci persoane din Republica Moldova și o entitate au ajuns pe lista sancțiunilor aplicate de Uniunea Europeană. Potrivit unei decizii a Consiliului European, ce urmează să fie aprobată, miercuri, de ambasadorii UE, este vorba de conducerea Autonomiei Găgăuze. Oficialii europeni susțin că, persoanele date ar fi încercat să destabilizeze situația din Moldova, și să facă interesele Rusiei, fără a prezenta cazuri concrete de destabilizare.
Potrivit deciziei Consiliului European, pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene figurează bașcanul Găgăuzie, Evghenia Guțul, adjunctul acesteia Ilia Uzun, dar și consilierul Mihail Vlah. Lista continuă cu Iuri Cuznețov, șeful-adjunct al direcției relații externe de la Comrat, dar și Nelli Parutenco, fondatoarea organizației „Evrazia”. Potrivit oficialilor europeni, persoanele menționate ar fi încercat să destabilizeze situația din Moldova și să favorizeze interesele Rusiei. Aceștia însă, nu au prezentat careva dovezi clare care ar demonstra acest lucru, astfel, se observă că, Uniunea Europeană susține conducerea loială de la Chișinău.
Apariția celor din Găgăuzia, în lista sancțiunilor înseamnă interdicția de a călători în Uniunea Europeană, iar în cazul în care aceștia dețin proprietăți în statele membre UE, aceste sunt puse sub sechestru. Șeful diplomației europene, Josep Borell, susține că „Moldova se confruntă cu încercări directe masive din partea Rusiei de a destabiliza țara, precum și cu provocări generate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Aceasta este o amenințare directă la adresa unei țări suverane, a vieții sale democratice și a parcursului său spre Uniunea Europeană”.
”UE va continua să ofere tot sprijinul său aspirațiilor legitime ale poporului moldovean. Listările de astăzi reprezintă o contribuție suplimentară la reziliența Moldovei”, a mai declarat Josep Borell.
Cei vizați în lista sancțiunilor, nu ne-au răspuns la telefon pentru o reacție. Anterior, președintele adjunct al Comitetului Executiv al Găgăuziei, Ilia Uzun a comentat sancțiunile impuse și a declarat că poporul găgăuz reprezintă un popor care pledează pentru pace și niciodată nu și-a dorit destabilizare în Republica Moldova. Totodată, șeful-adjunct al departamentului pentru relații externe de la Comrat, Iurii Cuznețov a calificat sancțiunile Uniunii Europene drept o comandă politică înainte de alegerile prezidențiale și referendumul constituțional, demonstrând astfel frica autorităților moldovenești de a suferi o înfrângere.
Amintim că, mai multe ţări europene și SUA au impus sancţiuni împotriva unor politicieni de la Chişinău printre care și lui Ilan Șor pentru presupusă implicare în destabilizarea Republicii Moldova și legături cu securitatea rusă. Asta deși nu au fost prezentate argumente ce a stat la baza deciziei.
La 1 octombrie, la Curtea Europeană de Jurisdicție Generală au avut loc audieri în cazul reclamațiilor depuse de Ilan Șor și Marina Tauber, prin care cei doi politicieni contestă sancțiunile care le-au fost impuse de UE. Avocații care îi reprezintă pe Șor și Tauber au subliniat, caracterul fără precedent al restricțiilor impuse la cererea guvernării Republicii Moldovei, ceea ce reprezintă o intervenție în politica actuală a Moldovei. În timpul audierilor, avocații care reprezentau Uniunea Europeană, nu au putut prezenta dovezi privind motivele sancțiunilor impuse.
