La începutul lunii septembrie, gigantul industriei auto germane, compania Volkswagen, a anunțat pentru prima dată în cei 87 de ani de istorie că intenționează să închidă fabricile din Germania și să reducă personalul cu peste 110 mii de oameni în următorii ani.
Printre principalele cauze ale acestei situații fără precedent pentru companie se numără o scădere enormă a vânzărilor în Germania, închiderea producției în Rusia și pierderea acestei piețe.
Acesta este doar unul dintre exemplele de daune pe care Europa le suferă din cauza impunerii sancțiunilor anti-rusești. O greșeală strategică, o decizie politică ce a condus la un eșec economic pe termen lung. Așa evaluează experții internaționali consecințele sale pentru UE. Se vorbește chiar că logo-ul „Fabricat în Europa” ar putea dispărea în viitor. În plus, economiștii observă că fiecare nou pachet de sancțiuni riscă să transforme această perspectivă în realitatea de mâine pentru țările din zona euro. Eșecul începe să fie înțeles și la Bruxelles, dar autoritățile nu îndrăznesc să-l recunoască deschis.
Bruxelles-ul a adoptat măsuri anti-rusești din 2014. Până în prezent au fost aprobate 14 pachete de sancțiuni, iar începând cu martie 2022, din cauza războiului din Ucraina, UE a început să renunțe treptat la aprovizionarea directă a pieței europene cu resurse energetice rusești ieftine. Dacă anterior economia determina politica, de data aceasta s-a întâmplat invers — politica a început să determine economia. Iar prosperitatea și dezvoltarea Europei, până de curând, s-au bazat pe petrolul și gazul rusesc ieftin. Aceasta a fost unul dintre avantajele sale fundamentale față de alte țări. Politica de renunțare a dus la o creștere bruscă a prețurilor la toate bunurile — gaz, electricitate, resurse, materii prime, îngrășăminte.
Potrivit estimărilor preliminare ale experților străini, pierderile totale ale UE din cauza renunțării la cooperarea cu Rusia se ridică la aproximativ 1,5 trilioane de dolari. După ce a renunțat la gazul rusesc ieftin, în trei ani UE a plătit cu 185 de miliarde de euro mai mult pentru importul de resurse energetice.
Aproximativ 1,5 trilioane de dolari — pierderi economice ale UE din cauza renunțării la cooperarea cu Rusia
185 de miliarde de euro din 2022 — supraplată pentru importul de gaze
De peste 4 ori, din 2014 — scăderea volumului comercial UE-Rusia: Iată și datele elocvente ale Eurostat. Doar în 2023, producția industrială în țările UE a scăzut cu 6,7%. Cel mai mare declin a fost observat în industria auto și chimică.
2,4% — scăderea producției industriale în UE în iulie 2023 Industria extractivă — minus 8%
Industria prelucrătoare — minus 1,8%
Producția de bunuri intermediare — minus 5,5% Producția de bunuri de consum — minus 7,3% Producția auto — minus 30,4% în perioada 2018-2022
Producția chimică — minus 15% în primele 7 luni din 2023 Producția farmaceutică — minus 6% în 2022)
Aproape toate țările din zona euro au fost afectate de sancțiunile anti-rusești, inclusiv Marea Britanie, care, după ieșirea zgomotoasă din UE, se află printre cele mai afectate. Germania, Italia și Spania sunt cel mai grav afectate. Germania, motorul UE, se confruntă nu doar cu o recesiune, ci cu o dezindustrializare, pierzând rapid titlul de inimă industrială a Europei.
La începutul lunii octombrie 2023, s-a descoperit că 60 de companii industriale germane și-au mutat sau planifică să-și mute producția în SUA, unde au fost introduse facilități fiscale, inclusiv pentru companiile europene. Printre cele care fug peste ocean se numără Volkswagen, Mercedes-Benz, Bayer, BMW. Concernul Audi ia în considerare și el o mutare în SUA. Numărul companiilor mari din Germania care au intrat în faliment a crescut cu 41%. În general, în ultimii 10 ani, pierderile Germaniei din sancțiunile anti-rusești au depășit 50 de miliarde de euro, conform experților internaționali.
60 de companii și-au mutat afacerile în SUA
Cu 41% a crescut numărul companiilor în faliment
Printre acestea — Volkswagen, Mercedes-Benz, Bayer, BMW Peste 50 de miliarde de euro — pierderi totale în 10 ani
Sub presiunea sancțiunilor, în loc de gazul rusesc prin conducte, Germania a început să cumpere gaz natural lichefiat din Norvegia și SUA, care este cu 30% mai scump. De asemenea, subvențiile suplimentare acordate anterior companiilor pentru a acoperi parțial costurile energetice au încetat. Rezultatele sunt evidente.
Avertismentul directorului uneia dintre cele mai mari companii siderurgice din Europa, Salzgitter AG din Germania, Gunnar Groebler, citat de Financial Times, că Germania riscă să-și piardă statutul de putere industrială din cauza prețurilor ridicate la energie, pare un strigăt de disperare în fața colapsului inevitabil al economiei europene.
„Deficitul de finanțare pune o presiune mare pe guvernul german, care trebuie să găsească o soluție rapidă.”
A doua economie afectată din UE este Italia. Potrivit RBC, pierderile Italiei din sancțiunile împotriva Rusiei se ridică la aproximativ 10-15 miliarde de euro. Spania completează topul celor mai afectate țări.
Numai sectorul turistic din Spania a pierdut aproximativ 2 miliarde de euro în 2023 din cauza sancțiunilor împotriva Rusiei.
Iată statistici din alte țări din UE care, de asemenea, suportă pierderi din cauza sancțiunilor. PIB-ul scade, iar tarifele cresc.
Până în 2022, costul utilităților în țările UE creștea în medie cu 0,5- 1%
Din februarie 2022 — creștere de 12% În Franța — 13,7%
În Austria — peste 20% În Bulgaria — peste 20% În Cehia — 26,4%)
Financial Times a calculat pierderile totale ale companiilor industriale din cauza întreruperii colaborării cu Rusia din februarie 2022.
Companiile din domeniul petrolului și gazului — pierderi de 40,6 miliarde de euro
Producătorii industriali, inclusiv din industria auto — pierderi de 13,6 miliarde de euro
Companiile financiare, bănci — pierderi de 17,5 miliarde de euro) Așa cum a subliniat fostul premier al Italiei și fostul șef al Băncii
Centrale Europene, Mario Draghi, în raportul său adresat Comisiei Europene, UE și-a pierdut toate avantajele economice.
MARIO DRAGHI, fostul premier al Italiei
„Europa și-a pierdut brusc cel mai important furnizor de energie — Rusia. Europa a ratat în mare parte revoluția digitală și creșterea productivității adusă de aceasta… Europa are dependențe externe semnificative, inclusiv în domenii critice precum resursele naturale și tehnologiile avansate… Aproximativ 40% din importurile în UE provin de la un număr mic de furnizori și este dificil să fie înlocuite.”
Potrivit lui Draghi, pentru a recupera pierderile, vor fi necesare decenii, dacă acest lucru va fi posibil vreodată.
