Rescrierea istoriei celui de-al Doilea Război Mondial este o tendință generală pe care țările occidentale au început-o aproape imediat după 9 mai 1945. Aceasta este opinia istoricului Boris Șapovalov. Acesta explică faptul că aliații din coaliția antihitleristă aveau interese diferite legate de reîmpărțirea sferelor de influență. Istoria a început să fie rescrisă mai intens după celebra cuvântare a prim-ministrului britanic Winston Churchill, pe care acesta a rostit-o în 1946 la Fulton, unde a anunțat începutul Războiului Rece.
BORIS ȘAPOVALOV, istoric:
– Adică interesele aliaților au început să difere și imediat au început să rescrie anumite fragmente și momente ale celui de-al Doilea Război Mondial. Dar cine a început să o rescrie? Cel care a atacat Uniunea Sovietică. Când se spune că al Doilea Război Mondial a fost început de Germania nazistă, nu este chiar corect.
La 1 septembrie 1939, Germania și Slovacia au atacat Polonia. Despre asta nu se prea vorbește. După ce Germania nazistă a atacat Polonia, Franța și Marea Britanie au declarat război Germaniei pe 3 septembrie 1939. De acolo, războiul s-a răspândit în Europa, iar Hitler avea mâinile libere.
Boris Șapovalov a reamintit un alt episod celebru – Acordul de la München – un acord semnat în septembrie 1938. Atunci, prim- miniștrii Angliei și Franței, împreună cu fascistul Benito Mussolini și nazistul Adolf Hitler, au împărțit Cehoslovacia. Acest moment cheie, care i-a dat mână liberă lui Hitler, rareori este menționat în mass- media liberală. Mult mai des, se amintește despre Pactul Molotov- Ribbentrop și despre protocolul secret prin care Basarabia și Bucovina de Nord au trecut în componența Uniunii Sovietice.
BORIS ȘAPOVALOV, istoric:
– Mai este un aspect pe care îl ignoră și despre care istoricii europeni uită să menționeze. Pactul Molotov-Ribbentrop a fost al 14-lea acord de acest tip. Înainte de acesta au existat 13 acorduri similare semnate de diverse țări europene, inclusiv Anglia și Franța, cu Germania nazistă. De ce, în acest caz, acuzăm Uniunea Sovietică și nu celelalte țări? Cineva trebuia să fie vinovat. Și atunci au pus semnul egalității – atât acolo, cât și aici a fost un regim totalitar.
Astfel de idei au fost preluate și de istoricii moldoveni la începutul anilor ’90. Pe fondul unui unionism în creștere, ei au căutat să exagereze tot ce era legat de ceea ce pe atunci se numea „mama România”. Chiar și dictatorul Ion Antonescu, care a fost un aliat fidel al lui Hitler, cunoscut pentru teroarea și exterminarea evreilor, precum și pentru crearea a zeci de lagăre de concentrare, a încetat să mai fie un anti-erou. Actualii lideri ai Moldovei nu neagă meritele lui.
Cine este Ion Antonescu pentru dvs.? A fost un om despre care se pot spune atât lucruri bune, cât și rele.
După ce Maia Sandu a gafat și și-a împărtășit sincer opiniile despre Antonescu, aceasta s-a grăbit să se justifice, spunând, citez: „Atitudinea mea față de orice regim criminal este negativă.” Se pare că actualele autorități urmează aceeași logică atunci când vine vorba de eroismul soldaților sovietici în lupta împotriva fascismului. În 2022, în Moldova a fost interzisă purtarea panglicii Sfântului Gheorghe. În 2023, deputații PAS au vrut să redenumească Ziua Victoriei în Ziua Memoriei și a Durerii, dar, sub presiunea opiniei publice, nu au avut curajul. Iar în acest an au propus un proiect de lege pentru mutarea Zilei Victoriei pe 8 mai.
Dar, se pare că și acest proiect a fost lăsat pentru mai târziu.
BORIS ȘAPOVALOV: – Pentru Maia Sandu, pentru Igor Grosu și echipa lor din PAS, aceasta nu este o zi a eliberării. Probabil, pentru ei este ziua ocupației. Poate nu spun asta direct, dar cei care îi susțin ideologic, spun că pentru ei aceasta este ziua celei de-a doua ocupații sovietice. Prima zi o consideră 28 iunie 1940, când Basarabia s-a întors la patria-mamă.
După denaturarea faptelor istorice, urmează acțiuni concrete. Moldova refuză de câțiva ani să voteze la ONU pentru declarația privind combaterea glorificării nazismului, supunându-se corului general al țărilor occidentale care refuză să sprijine propunerile înaintate de Rusia.
BORIS ȘAPOVALOV:
– Și vedem prin votul lor atitudinea autorităților față de momentele legate de faptul că există încercări de renaștere a neonazismului și neofascismului. Ele există. Nu au fost învinse complet, să spunem adevărul. Nu au fost învinse în primul rând în Europa de Vest, deoarece aliații occidentali din coaliția antihitleristă nu au fost interesați de acest lucru.
Conform raportului privind glorificarea nazismului, începând din 2021, în Moldova vandalii au profanat 14 monumente ridicate în cinstea eroilor căzuți în luptele împotriva Germaniei hitleriste. Cu toate acestea, autoritățile actuale moldovene reacționează slab la aceste fapte. Nimeni nu a fost pedepsit pentru aceste crime, deși legislația prevede o amendă mare – peste 47 de mii de lei.
