În campania prezidențială de acum patru ani, exponenții PAS, strigau tare că președintele țării trebuie să-și suspende activitatea pe parcursul campaniei electorale, în cazul în care s-a înregistrat în calitate de concurent electoral și îl acuza pe Igor Dodon de încălcarea Constituției prin utilizarea resurselor administrative. Mai mult decât atât, Sergiu Litvinenco și Veronica Roșca solicitase chiar Curții Consituționale să declare neconstituționale omisiunea din Codul Electoral, care nu prevede expres obligativitatea degrevării președintelui în exercițiu în perioada unei campanii electorale, în situația în care titularul acestei funcții este concurent electoral.
Acum însă, când Maia Sandu pretinde la al doilea mandat, exponenții PAS se pare că au luat apă- n gură. Aceștia nu doar că nu mai spun nimic despre necesitatea degradării din funcție, ci, din contra, au modificat Codul Electoral pentru ca șeful statului să poată beneficia cât mai mult de mandatul său.
Astfel, după intervenția, de la începutul acestui an, în lege, s-a decis organizarea alegerilor cu 90 de zile înainte de data expirării mandatului președintelui în funcție. Potrivit expertului constituțional, Stanislav Pavlovschi acest lucru a fost făcut pentru ca Maia Sandu să poată utiliza beneficiile care revin funcției de șef de stat, chiar dacă e și candidat la prezidențiale de rând cu alte persoane care nu au aceleași privilegii.
STANISLAV PAVLOVSCHI, fost judecător la CEDO:
Majorează posibilitatea aflării în funcție, este clar. Și, aflându-se în funcție, doamna are posibilitatea, legal să utilizeze toate resursele administrative și asta iarăși duce la ridicarea șanselor de câștig la aceste alegeri. Ceea ce s-a făcut atunci și ce continuă să se facă, are un singur scop, să majoreze șansele doamnei președinte la al doilea mandat.
Despre faptul că, prin modificarea legii, Maia Sandu are liber la utilizarea resurselor administrative, adică a resurselor statului, în favoarea sa și în contradicție cu principiile generale ale unui sufragiu liber și corect, în detrimentul altor candidați, vorbesc și alți juriști.
IURIE MĂRGINEANU, jurist: Se primește logica că, fiind în funcție, tu utilizezi și automobilul, și pârghiile administrative, etc, și banii publici pentru propria campanie electorală. Corespunzător, asta e o încălcare.
Potrivit articolului 90 din Constituție, alegerile pentru un nou președinte trebuie organizate în termen de două luni din momentul în care funcția devine vacantă, adică pe 24 decembrie 2024. Totuși, PAS a considerat că procesul de alegere a noului șef de stat ar trebui să înceapă mai devreme, adică înainte de expirarea mandatului actualului președinte. Astfel, prin reglementările din codul electoral, Parlamentul ar fi depășit competențele constituționale, stabilind o perioadă de cel puțin 90 de zile înainte și maximum două luni după expirarea mandatului.
Recent, Curtea Constituțională a respins însă sesizarea comuniștilor Vladimir Voronin și Diana Caraman, care afirmau că prevederile codului electoral contravin Constituției, nerespectând termenul de organizare a alegerilor, în termen de două luni de la data la care a intervenit vacanța funcției de șef de stat. Pe 16 septembrie, Curtea a subliniat că „procedura de alegere a noului președinte trebuie să înceapă înainte de expirarea mandatului președintelui în exercițiu” și a declarat sesizarea celor doi deputați ca fiind inadmisibilă.
