Despre patrupezii din Chișinău s-a vorbit anul trecut înainte de alegerile locale. Și acum, înainte de cele prezidențiale, copiii și câinii sunt în centrul campaniei electorale a mai multor candidați. Așa se face că, recent, pe rețelele de socializare a apărut un videoclip cu președintele Maia Sandu, care, pe peluza din fața clădirii administrației prezidențiale se joacă cu un câine bine cunoscut. De asemenea, absolut întâmplător, în acel moment, șefa statului a fost filmată și videoclipul a fost publicat în mediul online.
Și în timp ce un câine și-a găsit casa și este demn de plimbări cu șefa statului, mii dintre frații săi rătăcesc pe străzile capitalei, mulți dintre ei atacând trecătorii. Consecințele întâlnirilor cu animale agresive sunt mușcăturile sau, în cel mai bun caz, sperieturile puternice. Cu o astfel de situație s-a confruntat și familia Mariei. Cu câteva luni în urmă, un câine fără stăpân i-a speriat fiul. Un incident nefericit a fost evitat datorită trecătorilor, care au reușit să alunge câinele agresiv. Totuși, trauma psihologică a rămas.
„Există o problemă în oraș, sunt periculoși mai ales pentru copii. De asemenea, pot fi foarte agresivi. Au fost multe cazuri când au mușcat copii. Fiul meu, când a mers la magazin, lângă el era un câine fără stăpân copilul s-a speriat foarte tare, a fugit acasă și acum nu mai vrea să iasă singur. Desigur, este periculos. Cetățenii care adoptă câini trebuie să fie responsabili pentru ei. Dacă vrei să dai un câine, nu-l arunca pe stradă, du-l măcar la un adăpost. Și în orașul nostru ar trebui să fie mai multe adăposturi, unde să fie îngrijiți, iar cine vrea să îi adopte de acolo.”
Locuitorii Chișinăului consideră că astfel de situații ar putea fi evitate dacă autoritățile, nu doar cele locale, ar aborda în sfârșit problema, mai ales că situația necesită cu adevărat acest lucru.
„În primul rând, nu există control. În al doilea rând, oamenii agravează situația. Mulți îi hrănesc, da, le este milă, iar mulți pensionari, oameni singuri, au grijă de ei, dar cu greu cineva îi sterilizează. Au cipuri, dar totuși. Mi se pare că nimeni nu controlează situația cu animalele, de aceea se înmulțesc. Există și o problemă la oameni. Câinii fug, se înmulțesc, nimeni nu se ocupă de sterilizare, sunt din ce în ce mai mulți.”
„Câinii fără stăpân, la fel ca oamenii fără adăpost care locuiesc pe străzile capitalei, reflectă lipsa de responsabilitate a autorităților orașului nostru, și nu doar a orașului, ci și a întregului guvern, dar și a președintelui. Aceasta este responsabilitatea totală a conducerii noastre și această întrebare trebuie să le fie adresată direct, de ce în oraș umblă câini fără stăpân, unii dintre ei agresivi, care atacă oamenii. Desigur, sunt oameni care îi hrănesc, dar sunt atât de puțini și nimeni nu îi susține.”
„Uneori sunt deranjat de situațiile în care se apropie de mine câini în haită, văd că sunt cipați, dar par periculoși. Mi se pare că acest lucru nu ar trebui să se întâmple. Simt stres, așa că mi se pare că este o problemă, trebuie făcută ordine. Este un animal și nu știu ce are în minte.”
„Desigur, sunt drăguți, dar când se adună împreună, foarte des este un risc pentru copii, pentru cei care aleargă, pentru cei care merg cu bicicleta. Atacă, acest lucru se întâmplă noaptea. Este necesară o instituție care să reglementeze acest lucru. Pentru că vaccinurile și imunizările nu rezolvă problema, ei tot se adună în haite, se înmulțesc, sunt mulți și sperie oamenii.”
Despre problema câinilor fără stăpân din Chișinău se vorbește de ani de zile. Și fiecare candidat la alegerile locale promite să o rezolve. Iar Ion Ceban nu a fost o excepție. Cu toate acestea, soluțiile nu au venit încă. Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în primele șase luni ale acestui an, 1225 de persoane au fost atacate de animale în Chișinău, ceea ce reprezintă o creștere de 9,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit specialiștilor, creșterea numărului de atacuri ale câinilor vagabonzi este deosebit de îngrijorătoare – de la 463 de cazuri în tot anul 2022, la 791 de cazuri în 9 luni din 2024.
„Din păcate, în Chișinău nu s-au făcut schimbări, situația doar se agravează, pentru că nu se respectă regulamentul Chișinăului, care prevede înregistrarea atât a animalelor fără stăpân, cât și a celor de companie. Necropola de animale din Chișinău, care ar trebui să prindă câinii, face acest lucru în mod incontrolabil, iar cum sunt cheltuiți banii din buget este greu de verificat. Totul lasă de dorit, mai ales că Necropola de animale din Chișinău nu are autorizație pentru a întreține animale.”
Toți activiștii susțin la unison că problema poate fi rezolvată doar prin colaborarea voluntarilor, autorităților și proprietarilor de animale de companie. Aceștia afirmă că, deși voluntarii din țara noastră fac multe, nu vor putea eradica problema fără implicarea statului, care, din păcate, rămâne inactiv.
Și în timp ce autoritățile continuă să hrănească cetățenii cu promisiuni, specialiștii avertizează că majoritatea mușcăturilor de câini au loc în sezonul cald. Vara, se înregistrează până la 45 de cazuri pe săptămână, iar cele mai afectate sunt persoanele de peste 35 de ani.
MARIANA PÎNTEA, medic rabiolog: „Prezentarea la timp la medic este foarte importantă. După o mușcătură, trebuie să consultați de urgență un medic pentru a primi îngrijirile necesare. Întârzierea și tratamentul neadecvat pot duce la pierderea de timp și la moarte. Dacă te infectezi cu rabie, în afară de durerea și disconfortul din jurul mușcăturii, nu există simptome specifice. Ele apar mai târziu, poate după o lună, două sau chiar șase luni.”
Medicii recomandă evitarea contactului strâns cu animalele fără stăpân și vaccinarea animalelor de companie. În Moldova, vaccinarea împotriva rabiei este gratuită, iar vaccinul administrat la timp oferă un nivel ridicat de protecție.
