Misiunea de observare a alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional lansată de asociația „Promo-LEX”, a depistat mai multe neclarități, lacune și neregulii legate de utilizarea resurselor administrative, publicitatea electorală și altele. Raportul cuprinde perioada 20 august – 17 septembrie și a fost prezentat vineri în cadrul unei conferințe de presă. Șeful misiunii de observare ”Promo-LEX”, Nicolae Panfil a evidențiat un aspect legat de participarea președintelui în exercițiu, Maia Sandu la alegerile din 20 octombrie și anume că, anterior, Curtea Constituțională a subliniat că președintele trebuie să fie apolitic, iar desemnarea Maiei Sandu de către PAS în calitate de președinte a formațiunii a ridicat semne de întrebare cu privire la neutralitatea sa.
NICOLAE PANFIL, șeful misiunii de observare ”Promo – LEX”: Am sesizat aceeași situație și în alegerile din 2020, dar și anterior și în mare partea această situație se datorează faptului că candidatul ales la funcția de Președinte a Republicii Moldova nu poate membru a vreunui partid politic și în același timp, normele constituționale nu prevăd posibilitatea de suspendare a Președintelui Republicii Moldova în exercițiu pentru a activități legate de procesele electorale. Astfel, noi am observat că la 22 august 2024, Partidul Acțiune și Solidaritate a desemnat-o pe Maia Sandu în calitate de președinte, aceasta fiind și președintele Republicii Moldova în exercițiu. În acest context ar putea fi pusă la îndoială imparțialitatea și neutralitatea politică a președintelui în exercițiu.
Misiunea de observare ”Promo-LEX” a constatat, de asemenea că unele formațiuni politice au început campania de promovare a referendumului constituțional înainte de termenii prevăzuți de lege, lucru interzis de Codul Electoral. Asftel au fost observate 143 de activități de promovare cu tentă politică, prin intermediul postărilor sponsorizate și distribuirea materialelor informative la trei formațiuni politice, inclusiv la Partidul Acțiune și Solidaritate. De asemenea, au fost identificate și 13 cazuri de utilizare abuzivă a resurselor administrative, în cele mai multe fiind vizat PAS.
MARIANA FOCȘA, analistă electorală ”Promo – LEX”: Cazuri de utilizare abuzivă a resurselor administrative se regăsesc și în această perioadă, fiind observate cel puțin 13 cazuri dintre care în 8 a fost vizat PAS, 2 Blocul Politic ”Victorie” și câte un caz Blocul electoral ”Împreună”, PDCM și autoritățile publice locale. În cazul PAS voi evidenția doar cele mai multe care au fost. În cazul PAS au fost cazuri de colectare a semnăturilor în instituții publice în timpul orelor de muncă a angajaților și de asemenea de asumare a meritelor pentru lucrările și serviciile implementate pe bani publici. În cazul Blocului Politic ”Victorie” au fost cazuri de asumare a meritelor pentru lucrări și servicii implementate pe bani publici și de asemenea au fost observate cazuri de utilizare a evenimentelor organizate de autoritățile publice.
Cât ține de veniturile raportate până la 16 septembrie, 12 grupuri de inițiativă au declarat venituri de două milioane lei. De asemenea au fost depistate și cheltuieli care nu au fost raportate.
MARIANA FOCȘA, analistă electorală ”Promo – LEX”: Cele mai multe au fost declarate de Maia Sandu cu 464. 500 de lei, urmat de Irina Vlah candidat independent cu 334.550 de lei. Ion Chicu cu 305.440 de lei. În funcție de sursa veniturilor raportate, cele mai multe au fost din donații de la persoane fizice care au constituit 48%, urmat de banii transferați din conturile curentelor partidelor politice în conturile speciale. Aceste sume au constituit 33% din totalul veniturilor, 15% au fost venituri din donații materiale și 4% donații de la persoane juridice.
Cheltuielile raportate până la 16 septembrie de aceste 12 grupuri de inițiativă au fost în valoare de 1,8 milioane lei. Cele mai ca și în cazul veniturilor au fost în cazul Maiei Sandu, Irina Vlah și respectiv Ion Chicu. În cazul a 12 grupuri de inițiativă nu au fost raportate cheltuieli de cel puțin de 580.321 de lei. Cele mai multe au fost estimate pentru Irina Vlah, constituind 252.392 de lei, urmat de Maia Sandu 132.793 de lei și Octavian Țicu 53. 640 de lei.
Promo-LEX a semnalat, de asemenea, incertitudini legate de refuzul Comisiei Electorale Centrale de a înregistra unele grupuri de inițiativă, invocând motive precum apartenența politică a candidaților. Deși CEC susține că independența politică este o condiție esențială pentru a putea candida ca independent, legislația nu reglementează în mod expres un astfel de temei de refuz de înregistrare a grupurilor de inițiativă. Asftel, ”Promo-LEX” a recomandat CEC-ului să fie făcute precizări în privința acestor aspecte pentru a asigura transparența și previzibilitatea procesului electoral.
Amintim că, CEC a refuzat înregistrarea grupurilor de inițiativă pentru colectarea semnăturilor în susținerea candidaților Valeriu Pleșca, Vasile Bolea și Ștefan Savițchi, Avelin Tabarcea, Valentin Borodachi și a Ludmilei Corsun. Aceasta este al doilea raport de monitorizare a alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional.
