Are 33 de ani, adică e de o vârstă cu Republica Moldova. Numai că, nu-și găsește deloc rostul în țara alături de care a crescut împreună. Este povestea lui Gheorghe Bostan, din satul Tomai. Pentru o viață decentă, bărbatul merge periodic peste hotare. Totuși, banii dobândiți cu greu nu ajung ca să-și întrețină familia în care cresc doi copii. De altfel, este prototipul generației independenței din care fac parte moldoveni tineri, mulți cu studii, cu putere de muncă, dornici să se afirme, dar neacceptați de țara lor.
GHEORGHE BOSTAN, locuitor al satului Tomai: „Viața cum s-a schimbat? Nu s-a mai schimbat nimic. Nu este nimic, nu are cum să se schimbe. – Simțiți această independență? Ei cum a fost tot așa. Am întemeiat o familie, avem copii, stăm acasă. Nu avem unde munci. Am fost peste hotare și în Moldova și uite că am 2 ani de când am venit acasă și nu am mai plecat nicăieri. Acasă lângă familie. Unde te duci nu este chiar bine, peste tot este greu”.
De 15 ani muncește în domeniul construcțiilor, atât peste hotare cât și acasă. Nu câștigă foarte mult ca să-și întrețină familia, dar trăiește cu speranța că într-o zi va fi mai bine.
GHEORGHE BOSTAN, locuitor al satului Tomai: „Ne ducem așa cu ziua, unde mai cade câte un calâm și mai facem ceva. Soția lucrează infirmieră la spital și asta e. 500-600 de lei, depinde de lucrare. Pe unde ajunge, pe unde nu ajunge. Mergem înainte nu avem ce face. Am lucrat la o firmă și tot puțin plătesc, salariile sunt mici la constructori. Programul de lucru este mare și este cald afară, unde să lucrezi? Soarele acesta…”.
În 33 de ani, Gheorghe și familia sa nu au fost deloc la mare. Cheltuielile sunt prea mari, iar acum, că se apropie și anul școlar, acestea cresc și mai mult. Are doi copii de îmbrăcat și de asigurat cu toate cele necesare.
GHEORGHE BOSTAN, locuitor al satului Tomai: „Am economisit toată vara ca să avem cu ce îmbrăca copii și să îi trimitem la școală. Am economisit câte oleacă, de aici de acolo, mai puțin ne-am permis ca să trimitem copii la școală.
– Ați fost anul acesta undeva la odihnă?
– Nu am fost deloc.
– Dar timp de 33 de ani ați fost la odihnă?
– Nu am fost niciodată.
– Nu vă doriți la odihnă?
– Ei nu îmi dorim, ne dorim dar dacă nu ne permite buzunarul. Copiii de școală, sunt o mulțime de cheltuieli și nu îți mai ajunge nici de odihnă, nici de nimic.
– Dar copii nu cer, orice copil cere..
– Cer, le cumpărăm, ce să facem, de unde avem le dăm. Noi nu am avut măcar ei să aibă”.
În cei doi ani de când se află în Republica Moldova a reușit să-și cumpere doar două ferestre și o ușă din plastic. Este puțin, dar important e că, la iarnă, gerul nu-i va pătrunde în casă.
GHEORGHE BOSTAN, locuitor al satului Tomai: „Am lucrat și am adunat bani ca să le schimbăm. Erau ușile vechi de la bunica, cum erau de lemn. Am schimbat și noi va să fie ca la lume puțin, altfel nu avem ce face. Nu poți să stai cu ușa stricată și să intre frigul mai ales iarna. Când erau acele ferestre mergeau mai multe lemne și mai frig erau în casă, când am pus altfel”.
Bărbatul povestește că, după spusele părinților, mult mai bine era pe timpul sovietic, când fiecare persoană avea un loc de muncă și nu pleca de la baștină. Gheorghe speră că alegerile din acest an vor schimba soarta țării și pe a lui.
GHEORGHE BOSTAN, locuitor al satului Tomai: „Mai bine când era înainte cu rușii, au zis că era altfel, altă viață. Toată lumea avea de lucru, lucrau toți pe deal la colhoz cum era înainte dar acum nu ai unde să te duci. 0 Poate cu alegerile s-a schimba ceva, a fi ceva mai bun. dacă nu o să iau familia și o să plec peste hotare cu totul”.
”Nu se gândesc la țărani cei de sus” a zis Gheorghe.
GHEORGHE BOSTAN, locuitor al satului Tomai: „Deloc nu se gândesc la oamenii care locuiesc la sate. Lor să le fie bine, dar la restu nici nu se aude nici nu se vede. Locuri de muncă nu sunt, nu sunt locuri de muncă. Greu găsești și dacă găsești un loc de muncă îți achită un salariu mic și nici nu îți ajunge. Te mai duci pe la Chișinău să găsești un post de muncă, să achiți chirie și locuiești cu ziua de azi pe mâine”.
Anul acesta, ca în fiecare an, familia Bostan va sărbători Ziua Independenței prin muncă, altfel nu se poate, pentru că o zi de vară hrănește un an, afirmă bărbatul.
GHEORGHE BOSTAN, locuitor al satului Tomai: „La noi, sărbătorile sunt prim muncă, mai mult. Când te gândești că trebuie și de una și de alta și nu ai de unde nu te mai gândești că este sărbătoare că nu este. Numai duminică de odihnim. Toată săptămâna lucrăm”.
Dar pentru că banii câștigați acasă sunt prea puțini, Gheorghe se gândește să ia din nou calea străinătății. Ca el sunt mulți. Prognozele expertului economic Veaceslav Ioniță arată că până în 2040 s-ar putea ca populaţia din Republica Moldova să scadă până la un milion 700 de mii de oameni.
Expertul mai afirmă că, toţi cetăţenii, şi cei plecaţi şi cei rămaşi în ţară, spun la unison că fără o dublare a salariilor și fără crearea unor noi locuri de muncă, Republica Moldova va continua să piardă oameni.
