În 33 de ani de independență, economia Moldovei nu a mai reușit să atingă nivelul din 1991. Ba chiar a degradat în multe domenii. Potrivit analizei realizate de expertul economic Veaceslav Ioniță, „cea mai scăzută valoare reală a PIB-ului a fost înregistrat în 1999, adică imediat după criza financiară și economică din 1998 – mai puțin de 38% din nivelul anului 1991. În 2005, produsul intern brut real al Republicii Moldova independente era puțin mai mult de jumătate din valoarea anului 1991. Ulterior situația s-a stabilizat, dar Moldova nu a reușit deocamdată să atingă indicatorii economici care erau la momentul obținerii independenței”.
VEACESLAV IONIŢĂ, expert economic: „Anul acesta, cel mai probabil, vom ajunge la un PIB de 92%, ceea ce este mai mult sau mai puţin comparabil cu cifrele lui 2019. Adică pe parcursul a patru ani – 2020, 2021, 2022, 2023, sau mai bine zis în ultimii cinci ani Republica Moldova practic a bătut pasul pe loc”.
Motivele acestei stagnări sunt factorii externi care au subminat economia țării – criza economică severă din Rusia din 1998, criza financiară și economică globală din 2009, pandemia de coronavirus, războiul din Ucraina, dar şi cei interni – secete, inundații, incompetență crasă a guvernelor, furtul miliardului, care a dus la criza bancară din 2014, ale cărei consecințe s-au resimțit multă vreme, scheme de corupție, retrageri de fonduri din buget.
Potrivit experților, pentru a ajunge la nivelul de producție din 1989, Republica Moldova are nevoie de cel puțin 5-7 ani de creștere constantă cu un ritm minim de 12-15% pe an, acțiuni coordonate corect în domeniul economic și politicii sociale. Dar în 2023, creșterea economiei moldovenești a fost de doar 0,7%. În acest an, conform estimărilor FMI și Băncii Mondiale, creșterea este de așteptat să fie de 2,2%. În același timp, previziunile au fost deja revizuite în rău de mai multe ori. Reformatorii din PAS, care au promis țării „vremuri bune”, timp de 3 ani şi ceva de guvernare nu au propus soluții pentru a schimba situația.
DUMITRU ALAIBA, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării: „În momentul de față, potențialul de creștere este de 23% anual pe timpuri normale, dar acest lucru nu ar fi suficient, pentru că anume crescând cu 2-3% pe an, în următorii 10 ani noi vom rămâne la coada Europei”.
În anii de independență Moldova a pierdut complet industria constructoare de maşini și, mai ales, industria tractoarelor, care era „cartea de vizită” a RSS Moldoveneşti. Recoltele brute de struguri au scăzut de 2 ori, iar zootehnia practic a dispărut.
Potrivit economistului Mihail Poisic, „din 1991 până în prezent, agricultura a atins nivelul anterior cu doar 55,5%, creșterea animalelor cu 45,5%, iar indicatorii industriali au constituit doar 64,4%, adică cu o treime mai puțin decât la momentul declarării independenței”.
După 33 de ani de independență Republica Moldova este cea mai săracă țară din Europa, potrivit ratingurilor FMI și ONU. Și o țară care trăiește din datorii. După cum a declarat anterior liderul partidului Şansă, Alexei Lungu, de la preluarea puterii de președintele Maia Sandu și partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate, datoria publică a Republicii Moldova a crescut de 2,4 ori – de la 52,5 la 125 miliarde lei la sfârșitul anului 2024.
„O cifră fără precedent”, a scris politicianul pe rețelele de socializare.
Iar fostul premier Ion Chicu a postat pe pagina sa informații conform cărora costul deservirii datoriei externe a Moldovei în primele două luni ale acestui an, comparativ cu aceeași perioadă din 2021, a crescut de 4,8 ori.
În programul guvernamental de gestionare a datoriei publice pentru 2023-2025, creșterea datoriei publice a fost explicată prin necesitatea atragerii de fonduri externe pentru acoperirea deficitului bugetar în lipsa unei alternative pe piața internă.
Dar cea mai mare problemă în 33 de ani de independență a fost depopularea catastrofală a țării. Potrivit ONU, din 1990 până în 2023, Moldova a înregistrat o scădere a populației de 31%, cea mai mare din Europa.
Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță, „dacă în 1991 în Moldova locuiau 4,34 milioane de oameni, dintre care 3,6 milioane pe malul drept al Nistrului, atunci în 2024 au mai rămas în ţară doar 2,72 milioane de persoane, dintre care 2,4 milioane pe malul drept”.
Potrivit lui Ioniță, o astfel de migrație masivă nu s-a întâmplat în nicio țară. Iar în anii de guvernare PAS, care a promis să întoarcă diaspora moldovenească acasă, plecarea oamenilor din ţară a căpătat proporții record.
VEACESLAV IONIŢĂ, expert economic: „Avem 1,07 milioane de cetățeni în străinătate. Felicitări, am trecut pragul de 1 milion de cetățeni aflați peste hotare care lipsesc permanent în țară pentru că sunt permanent în străinătate. În perioada 2021-2023, adică în ultimii trei ani, 168 de mii de locuitori, cetățeni ai Republicii Moldova, au plecat peste hotare. Această cifră este aproape egală cu ratele de migrație din ultimii cinci ani. Adică, în ultimii trei ani, au părăsit țara același număr de cetățeni ca și în ultimii cinci ani”.
Pe lângă nivelul înalt de migrație se atestă scăderea fără precedent a natalității. Astfel, în 2022, pentru prima dată în ultimii 175 de ani, în Moldova s-au născut mai puțin de 30 de mii de copii. Iar în 2023, natalitatea a scăzut și mai mult – anul trecut doar 24 de mii de copii s-au născut în țară. Cele mai pesimiste prognoze arată că deja în 2035, Moldova va avea mai puțin de două milioane de cetățeni. Toți acești indicatori nu doar amenință sistemul de pensii al țării – conform statisticilor, în prezent sunt 530 de mii de pensionari la 625 de mii de lucrători. Asta amenință însăși existența statului Republica Moldova.
Toate promisiunile actualei guvernări de a opri migrația, de a deschide noi locuri de muncă, de a îmbunătăți nivelul de trai și de a aduce diaspora acasă nu au fost îndeplinite. În plus, în ultimii ani, Moldova și-a pierdut de fapt independența infrastructurală: în ultimii doi ani, multe obiecte strategice moldovenești au trecut în mâinile proprietarilor români, inclusiv toate gazoductele moldovenești și tranzitul de gaze. Urmează rețelele de distribuție a energiei din nord și nord-vest și poate chiar portul Giurgiulești.
Fostul ministru român de Finanțe Anca Dragu conduce acum Banca Națională a Moldovei. În afară de ea, alţi 11 foști înalți oficiali români au fost delegați anul trecut să gestioneze procesele din Moldova.
