Se crede că una dintre cele mai vechi ocupații – păstoritul, ar putea să dispară într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat, în condițiile în care gospodarii tot mai rar țin animale pe lângă casă, iar întreg sectorul zootehnic în Republica Moldova este într-un declin total și are mare nevoie de susținere din partea statului. Cu toate acestea, puținii antreprenori care se încumetă să păstreze micile ferme de vaci și cele câteva stâne de oi, care mai există, ar putea falimenta, într-un final, atunci când Guvernul își va duce la bun sfârșit intenția de a impune taxe pentru utilizarea pășunilor.
Pe Nea Mihai l-am întâlnit pe un deal din raionul Sîngerei. De 30 de ani este cioban. În fiecare dimineață, scoate la păscut cele aproape 100 de oi și câteva căprițe care i-au fost încredințate de proprietarul stânei.
Bărbatul spune că proprietarii oilor n-ar trebui să achite taxe pentru folosirea pășunilor, pentru că și așa au cheltuieli mari și, în plus, tot mai greu găsesc oameni care să păzească turmele.
NEA MIHAI, cioban: „Tare-i strict și rău. N-ar trebui să plătească oamenii pentru imaș, ci statul. Omul ține un animal, se duce să vândă o bucățică de brânză. Acum un cioban, un strungar păcătos nu găsești. Ori că a murit de beție, sau de foame. Dar mai mult că de foame”.
Moș Andrei are 73 de ani și paște cireada de vaci cu rândul. Bărbatul spune că înainte să se discute despre plăți în plus, pășunile ar trebui aduse în ordine, pentru că animalele deja nu ma au ce paște.
ANDREI, văcar: „O să mănânce fân, ce să facem? Le mai ducem prin șanțurile astea pe unde mai este ceva verde. Poate o să plouă, ce să facem altceva?”.
Același lucru îl spune și acest proprietar de oi, care ține animale de mai bine de 20 de ani. Bărbatul afirmă că deja achită impozite la stat.
„Impozite spui? Da eu achit impozitul la primărie. Cârma asta de sus, nu știu cum să le mai zic a făcut așa o sistemă că moldoveanu acesta, țăranul cu totul să îl înăbușe. Am mai rămas noi câțiva și gata. – Și așa iarba asta stă uscată. Dar uitați-vă, nu ai ce, nici nu este pășune, îi vândut totul – acolo-i loc de benzinărie, dincolo de altceva”.
Nu are bani ca să achite ciobani care să lucreze la stână, așa că, împreună cu soția, sunt nevoiți să mulgă oile. Cu greu reușește să plătească și pentru tunsul oilor, așa o taxă în plus ar fi o sarcină prea grea.
„Iată, stâna, fânul, iată oile stau în interior, le dăm la muls. Dei iarnă, stau aici, de-i vară, stau aici.
– Manual mulgeți?
– Manual, dar ce? 70 de oi de muls asta nu e mult
– Cât timp mulgeți?
– O oră. Uitați-vă, de doi ani de zile stă lâna. Nu ai cui o da.
– Dar la ce preț așa vindeți?
– Măcar dacă mi-aș scoate banii pe tuns, că am un băiat care tunde – eu nu reușesc. Este un băiat și îi plătesc, măcar un 10 lei pe kilogram ca să scot banii pe tuns”.
Și oamenii din Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni, ne-au spus că nu ar avea pentru ce să plătească încă un impozit, luând în considerare că, pe lângă sat, practic nu au rămas pășuni. Dacă statul nu va lua măsuri, vor fi nevoiți să vândă animalele, se plâng localnicii.
„Ce să plătim, ce să plătim? Cui?
– Taxă că folosiți pășuni.
– Lasă să vină guvernul și să ne arate unde este pășune la Dubăsari Vechi. Nu nu avem. Statul, mie, că eu am o vacă, ce ajutor îmi dă mie? Nimic. Eu cumpăr lucerna, cumpăr tot. Eu nu am niciun folos de la stat”.
„Nu, nu eu sunt contra, eu o să le vând și gata. Într-adevăr, nu este ieșire din situație. Ei se gândesc că dacă noi o să plătim această taxă, o să fie o ieșire din situație. Nu, lumea o să vândă pur și simplu animalele și gata”.
De cealaltă parte, ministrul Mediului, care pune semnătura pe proiectul de lege ce prevede gestionarea pajiștilor și includerea unei taxe pentru folosirea lor spune că cifrele sunt stabilite de administrațiile publice locale.
SERGIU LAZARENCU, ministrul Mediului: „Se lucrează astăzi la minister la o lege privind pășunile, dar asta va îmbunătăți. Or, despre acea taxă care s-a vehiculat, de fapt taxa o pune APL, Consiliu local. Nu are Ministerul nimic cu taxa, noi doar o să îmbunătățim astfel ca de pășune să aibă toți oamenii nu doar anumite categorii de oameni. Asta noi vrem să îmbunătățim taxa, asta e legea pășunilor”.
Canal 5 a încercat să afle de la administrațiile locale despre ce taxă e vorba și am telefonat la una dintre primării, fiind vorba de cea din satul Dubăsarii Vechi raionul Criuleni. Până la momentul editării acestui material nu am primit nici un răspuns. În prezent, în Moldova există aproximativ 350 000 de hectare de pășuni, dintre care mai mult de 80% sunt gestionate de autoritățile locale.
