Frații Jorovlea din satul Gotești, raionul Cantemir, au muncit mai bine de 15 ani în străinătate. Toți banii pe care i-au câștigat, mai mult de 100 de mii de euro, au decis să-i investească în pământ și tehnică. Luând în plus credite de la bancă, ei au creat unul dintre cele mai mari și moderne sisteme private de irigare din Moldova, care se alimentează cu apă din râul Prut.
LAURENȚIU JOROVLEA, fermier din satul Gotești, raionul Hîncești: „Au urmat investiții pentru restaurarea sistemului de irigare, am început cu săparea canalelor, cu restabilirea stațiilor de pompare vechi care practic erau distruse în totalitate”.
ION JOROVLEA, fermier din satul Gotești, raionul Hîncești: „- Ea este instalată pe un câmp de 240 ha, traseul este pe o lungime de 3 km 200 m.
– Am făcut o invenție, din stații vechi am pus traseu din țevi din plastic să intre apa singură când nivelul e mai sus.
– Sistemul de irigație are undeva 740 de metri, desigur e prea puțin sistemul pentru 240 ha, ar mai trebui un sistem de acesta”.
Datorită investițiilor făcute, în localitate au apărut locuri noi de muncă și au fost angajate aproximativ 15 persoane. Cu toate acestea, frații Jorovlea spun că, din cauza secetei care persistă deja de trei ani consecutiv, toate eforturile lor ar putea fi zadarnice. Prutul a scăzut atât de mult încât aproape că nu a fost posibilă irigarea. Pierderile serioase s-au transformat în probleme și mai grave. Băncile au acumulat o datorie de aproape 10 milioane de lei.
Agricultorii spun că au fost deja avertizați că, dacă nu vor achita această sumă până la sfârșitul anului financiar, banca va scoate la vânzare toată tehnica și bunurile lor, inclusiv casa în care locuiesc frații Jorovlea. Împreună cu alţi fermieri, ei au solicitat ajutor de la stat, dar fără rezultat.
ION JOROVLEA, fermier din satul Gotești, raionul Hîncești: „Să ne scoată cu datoria noastră cum, practic, anul trecut am fost scoși la vânzare. Noi am depus un efort foarte mare, am implicat mai mulți oameni să ne ajute să arătăm băncii că noi putem să facem ca să ieșim cumva din impasul pe care îl avem”.
LAURENȚIU JOROVLEA, fermier din satul Gotești, raionul Hîncești: „- De exemplu, domnul Bolea pe la televizor ne vorbește foarte des că agricultorii ar trebui să facă o agricultură performantă, noi am mers după acest principiu, am investit în utilaje agricole performante, în sistemul de irigare, dar când am făcut sistemul de irigare nu aveam de unde lua apa, Prutul era foarte scăzut, atât de scăzut nu a mai fost în ultimii 100 de ani, că practic nu era de unde să luăm apă.
– Din păcate nu avem nicio susținere reală din partea statului, personal sunt foarte dezămăgit de conducere, sunt foarte demotivat, nu mai văd real la ce să mă mai întorc în țară, sunt sceptic în privința la agricultură în Moldova pentru că nu este o susținere reală, nu există un program bine stabilit, bine pus la punct pentru stimularea agriculturii în Moldova, mai ales la sud”.
Agricultorul Adrian Istrati din raionul Cahul se confruntă cu aceleași probleme. El spune că speranțele de a rămâne pe linia de plutire au dispărut aproape complet. Suma datoriei este de 700 de mii, iar fermierul pur și simplu nu are cu ce achita întreaga datorie.
ADRIAN ISTRATI, fermier din satul Pelinei, raionul Cahul: „Am bani până la 1 noiembrie, dacă vând floarea soarelui acum cu 7 lei, o adun și o vând, asta înainte de 1 noiembrie, iar de la 1 noiembrie până în martie nu mai am bani, și trebuie să achit lunar 80 de mii”.
Adrian are în gaj toate utilajele sale agricole, și anume o combină de recoltat, un tractor, semănători și multe altele. Agricultorul spune că această tehnică nu este doar un bun, ci un instrument de lucru. Și că, dacă i-o vor lua, nu va mai avea sens să continue să muncească.
ADRIAN ISTRATI, fermier din satul Pelinei, raionul Cahul: „Nu mă țin de această tehnică, doar îmi pare rău de copii, pentru că nu am investit în ei, ei nu știu ce este marea, să se relaxeze sau ceva, păcat că am smuls banii din familie și i-am investit aici, m-am gândit că atunci vom trăi ca oamenii”.
Un alt fermier din raionul Cantemir, Viorel Loghin, spune că, din cauza creditelor bancare și a amenzilor, câțiva dintre colegii săi agricultori au ajuns deja în spital din cauza unor căderi nervoase. Și, după spusele lui, o astfel de soartă îi așteaptă pe mulți producători agricoli din regiunea lor.
VIOREL LOGHIN, fermier din satul Pelinei, raionul Cahul: „Este mai greu moral decât fizic, fizic facem față tuturor dificultăților, dar moral te ucide. Datoriile și toate aceste apeluri, toate aceste angajamente – te sună și îți amintesc că ai totul în gaj și să nu uităm asta”.
Fermierii văd o singură ieșire din această situație – au nevoie de ajutor de la stat, în caz contrar vor falimenta. Agricultorii sunt dezamăgiți că Sandu și PAS nu își îndeplinesc promisiunile și doar îi evită.
ADRIAN ISTRATI, fermier din satul Pelinei, raionul Cahul: „Ce vom face mai departe, asta vreau de la stat, ce vom face? Vindem și plecăm în Italia? Vindem și lăsăm? Ce, cum dezvoltăm? Pentru că ei au promis! Vreau să văd promisiunile lor! Cum spunea Maia Sandu în 2020: un miliard pentru fermieri trebuia atunci! Nu are statul? Împrumutați-vă, așa au spus ei! Au promis!”.
LAURENȚIU JOROVLEA, fermier din satul Gotești, raionul Hîncești: „Ajutorul real ar consta ca băncile să ne dea o perioadă de grație ca să putem achita creditele în sume mai mici, să spunem așa – să nu ne preseze atât. Practic, noi nu stăm cu mâna întinsă și nu așteptăm de la nimeni niciun ajutor sa vină cineva să ne deie – noi vrem singuri să achităm, nu spunem că cerem de la Guvern să ne deie ceva – nu – noi vrem doar să ne lase o perioadă de timp ca să ne putem reveni”.
VIOREL LOGHIN, fermier din satul Pelinei, raionul Cahul: „Aproape totul este gajat – şi terenul, şi tehnica, și chiar casa, dar chiar dacă vând totul sau dacă totul va fi luat, va trebui să muncesc două vieți la rând non-stop pentru achitarea acestor datorii. Avem nevoie de o amânare la plata creditului, pentru că nimeni nu garantează că anul viitor nu va fi din nou secetă”.
Amintim că, săptămâna trecută, fermierii din sudul țării au cerut de la autorități ajutor pentru rezolvarea problemei legate de împrumuturi. Agricultorii insistă pe o întâlnire în termen de 10 zile cu președintele ţării și cel al Parlamentului pentru elaborarea și implementarea unui plan de acțiuni pentru protejarea sectorului agricol. Fermierii solicită amânarea plăților pentru împrumuturi de aproximativ un an. Dar deocamdată fără rezultat.
O nouă întrevedere la Guvern a fost programată pentru 20 august. Șeful Cabinetului de Miniștri a spus că „autoritățile înțeleg dificultățile prin care trec fermierii”. Totodată, potrivit prim-ministrului, Ministerul Agriculturii colectează și verifică informațiile despre consecințele secetei.
Reprezentanții asociației ”Forța Fermierilor” au declarat că vor participa la discuții doar dacă vor fi prezenți președintele Parlamentului, reprezentanții Comisiei speciale a Legislativului create pentru situația din Agricultură și şeful statului Maia Sandu. Amintim că asistența promisă de autorități pentru compensarea necazurilor naturale de anul trecut a fost primită de producătorii agricoli cu foarte mare întârziere, doar anul acesta, dar nu de toţi și nici în volumul cerut.
