Zile numărate au mai rămas până la începutul noului an școlar, iar la sate părinții nu au bani nici pentru strictul necesar. La încălțăminte sau hăinuțe noi, copiii doar visează. Unii părinți au luat credite pentru a-și pregăti elevii de școală, alții au cumpărat doar câteva rechizite – să ajungă pentru prima perioadă. Elena Răducan din satul Miclăușeni, raionul Strășeni are patru copii, trei la școlă și unul la grădiniță. În sat nu are un loc de muncă stabil și, pentru a-și întreține familia muncește cu soțul ocazional.
ELENA RĂDUCAN, mamă a patru copii: „Lucrez cu ziua. Cât facem pe zi? 300 de lei – 250 de lei… Cât se adună să îmbrăcăm copii de școală? Ne străduim să facem… Asta e toată situația în care pot eu să trăiesc, să îmi pot ajuta copii, altă ieșire nu am. Eu peste hotare nu pot să mă duc, pentru că am diabet, vederea este slabă și nu mă pot duce. Stau cu nădejdea la soț. Bani nu sunt ca el să se ducă peste hotare”.
Femeia spune că nu știe cum se va descurca cu toți trei elevi. La ziua de azi doar unul este gata de 1 septembrie – are un ghiozdan cu rechizite și acela – donat de primăria sin sat.
ELENA RĂDUCAN, mamă a patru copii: „Asta este pentru școală, pentru Serioja. Mi-au dat de la primărie. Ajutorul care au putut să mi-l dea pentru băiat. Și o pereche de încălțăminte. Iată acestea”.
Câte ceva mai adună femeia, dar pe apucate. Pentru a-și îmbrăca toți cei patru copii, Elena are nevoie de 5000 de lei, o sumă foarte mare spune ea.
ELENA RĂDUCAN, mamă a patru copii: „Este oleacă, este o sumă mare. Fata este clasa a noua ultimul an școlar. Trebuie, mă rog, până la 5000-6000 mii de lei, eu cred că-mi trebuie să-i îmbrac. Este greu, numai la școală trebuie să dau 1200 de lei pentru uniforme, nu le-am luat pe toate că sunt scumpe, am luat dar maioul și sacoul. Numai pentru aceste haine trebuie să dau 1200 dar, în rest, trebuie să iau bluză, pantaloni – nu îmi ajune. Am luat ce am putut”.
Elena spune că nu are nicio șansă să adune toată suma pentru a-și trimite copiii la școală cu toate cele necesare și va procura, ca în alți ani, doar o parte din rechizite, atât cât să le ajungă pentru primele două luni. Cât despre haine și încălțăminte, femeia spune că vor mai purta ce au din anii trecuți. Este conștientă de faptul că are copii înțelegători, dar totodată știe că și-ar dori și ei să fie în rând cu ceilalți colegi.
ELENA RĂDUCAN, mamă a patru copii: „Sunt și scumpe și mai ieftine,dar noi căutăm unde este mai ieftin. Ei cer multe, eu înțeleg… Dar e posibilitatea care o am. Ei spun că va veni timpul când se va uita și la la noi Dumnezeu. Poate se va duce tata și o să avem bani și noi… Ei văd multe la copii, vor și ei calculator, vor și ei, mă rog, ca copii, ce vor în viitor să aibă. Mare este Dumnezeu, nu pot să le dau ce vor ei dar le dau cu timpul câte o leaca, le îndeplinesc dorința cu ce pot și cu ce am. Fata vrea multe, este clasa a noua, vrea să termine școala, vrea să se ducă mai departe”.
Din cauza că trăiesc într-o sărăcie lucie, fata mai mare lucrează cu ziua pentru a-și ajuta părinții să adune bani de uniformă școlară.
ELENA RĂDUCAN, mamă a patru copii: „Am niște copii bravo… mă înțeleg, mă ajută. Ea, mititica, iese cu ziua să facă bani pentru școală și zice că, mamă, lasă că ies eu cu tine, știu că îți este rău și trebuie să te ajut și eu. Și eu înțeleg destul de bine, că sunt mamă… și părinții mei au trăit greu și eu știu de la părinții mei cum se trăiești în greu”.
Satele statistice arată că aproape fiecare al treilea copil trăiește în sărăcie absolută, iar majoritatea dintre aceștia sunt de la sate. Tot cifrele oficiale relevă că aproximativ 68.000 de copii din Republica Moldova se află în situații de risc.
