Încă o persoană este recunoscută în calitate de bănuit în dosarul construcției drumului Leova-Bumbăta. Despre asta a declarat procurorul adjunct al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi, în cadrul unei emisiuni de la Exclusiv TV. Acesta a anunțat că au fost audiați mai mulți specialiști și a fost dispusă o expertiză în acest dosar.
OCTAVIAN IACHIMOVSCHI, procurorul adjunct al Procuraturii Anticorupție: „Sperăm că o să reușim în termen scurt să venim cu mai multe clarități să vedem dacă versiunile noastre se confirmă sau nu. O să informăm publicul ca să nu apără îndoieli în fața societății și nici la formatorii de opinie cât de corectă este această investigație. Această investigație este una perfect legală”.
Iachimovschi nu a precizat însă despre cine este vorba și a anunțat că va oferi detalii pe parcurs.
Statut de bănuit, în dosarul construcției drumului Leova-Bumbăta, mai are și Sergiu Bejan, șeful Administrației de Stat a Drumurilor. El respinge acuzațiile și spune că la mijloc, de fapt, ar sta interese ascunse ale unor persoane, dar a refuzat să spună la cine și la ce anume se referă.
Proiectul podului Leova-Bumbăta a stârnit critici și din cauza costurilor exorbitante, aproximativ 3,5 milioane de euro pe kilometru, transformându-l în cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova. Procuratura Anticorupție a deschis un dosar penal pentru „abuz în serviciu”.
Anterior, ministrul Infrastructurii Andrei Spînu a recomandat instituției de drept să se ocupe de hoți, nu să ancheteze cum se construiește un drum. În replică, acuzatorul-șef, Veronica Dragalin, le-a recomandat miniștrilor “se se ocupe de ministerele pe care le conduc și să lase procurorii să-și facă treaba”.
Lucrările la drumul de acces al punctului de trecere a frontierei Leova-Bumbăta au început în urmă cu doi ani. Inițial, costul proiectului a fost estimat la 250 de milioane de lei, după care suma a crescut cu 30 de milioane. Primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean, a refuzat să ia în primire primele lucrări numind proiectul „ muzeu al corupției în aer liber”. Ministerul Infrastructurii a refuzat atunci să comenteze aceste acuzații.
