Liderii organizațiilor neguvernamentale ar putea fi obligați să-și declare veniturile, averea și interesele personale. O astfel de inițiativă a fost înaintată de deputații grupului parlamentar al Blocului ”Victorie”, Vasile Bolea și Vadim Fotescu. Un proiect de lege în acest sens, autorii inițiativei sunt gata să înregistreze în viitorul apropiat.
În cadrul briefingului de luni, aceștia au menţionat că asta va crește transparența finanțării pentru ONG-uri, care în ultima perioadă influențează foarte puternic mai multe domenii ale vieții în țara noastră, inclusiv cele politice.
VASILE BOLEA, deputat neafiliat, Blocul „Victorie”: „Cunoașteți organizații din domeniul justiției care domină acest sector. Pe mulți din ei, din sectorul asociativ, îi vedeți astăzi la guvernare în diferite posturi, în diferite istituții publice, inclusiv în sistemul judecătoresc. Sunt organizații obștești care dețin licențe în mass-media și vin cu diferite poziții sau încearcă să facă jurnalism. Aceste organizații obștești evident că primesc diferite finanțări, inclusiv finanțări de peste hotare. Noi nu cunoaștem de multe ori cine sunt acești finanțatori, cine comandă, cum se spune în societate, cine comandă muzica, cine sunt acei muzicanți care realizează ideile care sunt finanțate”.
Vadim Fotescu a spus că transparența deplină în acest domeniu va permite evitarea conflictelor de interese în activitatea organizațiilor neguvernamentale. El a mai menționat că inițiativa este deosebit de actuală în prezent, înainte de pregătirea pentru alegerile prezidențiale.
VADIM FOTESCU, deputat independent, Blocul „Victorie”: „Nu este un secret pentru nimeni că adesea diverse fundații, alte structuri încearcă să joace activ în spectrul politic. Este cu atât mai important pentru noi, cetățenii, să știm cine se află cu adevărat în spatele lor, ce mecanisme de finanțare folosesc aceste organizații, şi inițiativa noastră de modificare a Legii privind declararea averii și intereselor personale vizează în mod special creșterea transparenței tuturor ONG-urilor. Toate structurile, atât de stat, cât și neguvernamentale, trebuie să se supună în mod egal legii și să respecte reguli comune, care să fie pe înțelesul tuturor. Dar în prezent, din păcate, situația arată diferit. Legislația în vigoare nu reglementează modul de finanțare a figurilor-cheie în aceste organizații, dar știm foarte bine că, dacă acești oameni sunt plătiți, atunci ei execută, și adesea politic, comenzi pentru anumite acțiuni. Amendamentul nostru va deveni un fel de test de turnesol pentru colegii noștri din majoritatea de guvernământ. Lor le place foarte mult să vorbească despre valorile liberale europene, care, desigur, prevăd și transparența totală în activitatea ONG-urilor și a diferitelor fundații”.
Canal 5 a contactat mai multe organizații neguvernamentale care primesc sponsorizări, inclusiv din străinătate, pentru a afla poziția lor față de inițiativa reprezentanților Blocului Victorie.
În răspunsul Centrului de Resurse Juridice se arată că „scopul legii, pe care deputații menționați vor să o modifice, este de a verifica integritatea persoanelor care sunt salarizate din bugetul de stat sau lucrează în instituțiile publice. Se menţionează că ONG-urile, prin definiție, sunt ne-guvernamentale, adică nu fac parte din stat și, preponderent, nu sunt finanțate din bani publici. Există organizații care primesc anumiți bani prin redirecționarea efectuată de cetățeni a unei mici părți din impozitul lor pe venit prin intermediul Legii 2%, însă aceste venituri și cheltuielile ulterioare sunt deja raportate către stat. Mai mult, în cazul în care unii reprezentanți ai organizaților necomerciale sunt membri în diverse consilii finanțate de stat, aceștia sunt deja obligați să prezinte declarațiile de avere și interese personale, care automat devin publice. Respectiv, această inițiativă nu aduce nimic nou și, mai mult, pare a fi o încercare de „a intimida” reprezentanții organizațiilor necomerciale prin impunerea diferitor proceduri birocratice, mai ales dacă e să analizăm retorica autorilor din ultima perioadă, întrucât toți angajații din ONG-uri deja depun declarații pe venit, iar autoritățile au toate instrumentele de verificare”, se spune în mesajul Centrului de Resurse Juridice.
Șeful Watch Dogs.MD Valeriu Paşa a refuzat să comenteze inițiativa, iar directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, nu ne-a răspuns la telefon şi mesaj.
Amintim că pentru anul trecut bugetul organizației neguvernamentale WatchDog.MD a fost de 12 milioane 689 de mii 339 de lei. Printre principalii donatori ai acestui ONG se numără Fondul European pentru Democrație, Fundația Konrad Adenauer, două organizații afiliate lui Soros – Fundația Soros Moldova și Fundația pentru Societate Deschisă, Ambasadele SUA şi Germaniei în Moldova şi mulți alți donatori de granturi. Toate aceste informații se conțin în raportul WatchDog pentru 2023.
Odată cu venirea la putere a Partidului Acțiune și Solidaritate, Organizația WatchDog.MD și-a îmbunătățit considerabil situația financiară, iar liderii acesteia au avansat în carieră. Astfel, șeful ONG-ului, Valeriu Pașa, a fost numit în decembrie, anul trecut, membru al Consiliului de Conducere al Centrului de Combatere a Dezinformarii, creat la inițiativa președintelui Maia Sandu.
După cum a declarat fostul premier Ion Chicu la momentul fondării acestui centru, salariul mediu lunar al angajaților va constitui 43 de mii de lei. Iar în luna mai, Guvernul l-a inclus pe expertul politic Valeriu Pașa în componența Comisiei Naționale pentru Monopol Fiscal.
Un alt reprezentant al asociației WatchDog, expertul Sergiu Tofilat, mai întâi a fost consilier al președintelui Maia Sandu pe domeniul energetic, iar vara trecută a devenit membru al Consiliului de Administrație al Societății pe Ațiuni Moldovagaz.
În anul 2023, cu bani de la partenerii occidentali, WatchDog a implementat peste 20 de proiecte, preponderent – în domeniul combaterii dezinformarii și propagandei. Totodată, în octombrie 2022, judecătoria Chișinău a stabilit că șeful WatchDog, Valeriu Pașa, principalul luptător cu falsurile și dezinformarea, a dezinformat. Atunci instanța a decis că Pașa trebuie să prezinte scuze publice fostului viceministru de Externe, Valeriu Ostalep, să-i achite daunele morale în valoare de 2.000 de lei și toate cheltuielile de judecată.
Potrivit raportului anual al Asociației Presei Independente, în 2023 bugetul acesteia se ridica la 16 milioane 291 de mii de lei, din care 13 milioane au venit de la donatori externi. Printre principalii sponsori ai Asociației se numără Fundația Soros, cea germană Friedrich Naumann, Ambasada SUA, organizația Freedom House, Fondul Național American pentru susținerea democrației și altele. Unul dintre proiectele Asociației este portalul Stopfals, care identifică și expune falsurile, deseori referindu-se la acestea ca fiind orice informație critică pentru autorități.
De menționat că atunci când la putere era Partidul Comuniştilor, Asociația Presei Independente și-a exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la tentativele statului de imixtiune în politica editorială, refuzarea accesului la informații de interes public, hărţuirea în procese judiciare nejustificate, concurenţa neloială din partea presei susţinute direct sau indirect de către stat. Acum când formațiunea de guvernământ este Partidul Acțiune și Solidaritate, Asociația Presei Independente nu vede lipsă de pluralism și libertate de exprimare, presiune asupra presei de opoziție sau închiderea a 13 posturi TV fără un proces de judecată.
Bugetul Centrului de Resurse Juridice a depășit în 2022, 12 milioane de lei. În raportul său anual pentru anul trecut, CRJM nu furnizează date despre haznaua sa de atunci sau despre fondurile asimilate. Doar enumeră principalii donatori. Este vorba de Potrivit datelor prezentate, reforma justiției moldovenești este finanțată de fundațiile Soros şi Friedrich Ebert, Agenția Germană pentru Cooperare Internațională, Uniunea Europeană, ambasadele SUA și Olandei și Fundația Canadiană pentru Inițiative Locale. Potrivit raportului de anul trecut, în perioada 2022-2023, juriștii de la Centrul de Resurse Juridice au făcut parte dintr-un grup de experți care a pregătit pachetul de legi privind reforma Curții Supreme de Justiție. Și acum fostul director al CRJM, Vladislav Gribincea, deși cu probleme, a devenit membru al CSJ-ului reformat şi primul judecător al Curții Supreme de Justiție numit în funcție dintre persoanele care nu erau judecători.
În Moldova sunt înregistrate circa 14 mii de organizații neguvernamentale.
