Libertatea de exprimare a mass-mediei în fața justiției, cum combatem procesele judiciare abuzive menite să reducă la tăcere jurnaliștii – este titlul unui studiu realizat de juriștii de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova și prezentat miercuri la Chișinău. Autorii au ales să se axeze pe cazuri deja de toate instanțele naționale și care, cel mai probabil, vor ajunge la CEDO.
ANDREI NASU, consilier juridic, Centrul de Resurse Juridice din Moldova: „Am identificat 37 de cauze de aceste gen relevante. Scopul studiului a fost de a evalua uniformitatea aplicării legislației în cazurile ce implică libertatea de exprimare a mass-mediei, modul de cercetare, deci, au fost identificate cauzele pe portalul online al CSJ”.
Cu toate că în tablou se înscrie și situația instituțiilor mass-media, care se judecă cu unele instituții ale statului, după ce au fost închise, autorii studiului au refuzat să se expună asupra acestor cazuri.
Subiectul nu este la temă, ne-a spus Ilie Chirtoacă, președinte, Centrul de Resurse Juridice din Moldova.
CORINA CALMAȚUI, reporter Canal 5: „Cum comentați faptul că de 1 an și jumătate cele 6 TV închise abuziv de Comisia Situații Excepționale nu-și pot găsi dreptatea în judecată. Ședințele sunt amânate pentru că reprezentanții Guvernului nu se prezintă la ele. În aceste condiții cum jurnaliștii își pot apăra dreptul la libera exprimare, la muncă”.
ILIE CHIRTOACĂ, președinte, Centrul de Resurse Juridice din Moldova: „Vă mulțumesc pentru întrebare, deși nu se referă la subiectul studiului de azi nemijlocit. Înțelegem că există o asemenea provocare, noi putem să facem decât să dăm aceste recomandări ale studiului și în cazul în care le găsiți relevante colegii să apeleze la anumite mecanisme juridice prin care se pot apăra. Totuși, având în vedere că discutăm un alt subiect eu aș vrea să trecem la el”.
De altfel, analizat a fost unul dintre aspectele, pentru care instituțiile mass-media se judecă des și pentru care jurnaliștii de la TV6, unul dintre posturile tv închise, spuneau că nu au avut nicio sancțiune.
ANDREI NASU, consilier juridic, Centrul de Resurse Juridice din Moldova: „Analiza calitativă a constat în aprecierea uniformității aplicări legislației. Am încercat să vedem dacă instanța de judecată a apreciat uniform dacă informația contestată este judecată de valoare sau este relatare cu privire la fapte”.
La final au fost făcute concluzii și recomandări, una dintre care este că implicarea și atragerea în proces de judecată a massmediei crează un disconfort și mass-media ar putea fi redusă la tăcere și, de asemenea, i-ar putea diminua activitatea în reflectarea subiectelor sensibile, dar importante pentru societate.
ILIE CHIRTOACĂ, președinte, Centrul de Resurse Juridice din Moldova: „Nu în ultimul rând, având în vedere aspirațiile RM pentru a fi parte a UE, vom examina, inclusiv, modul în care legislați națională poate fi racordată astfel încât să includă o directivă UE în partea ce ține de protecția jurnaliștilor și în special atunci când este vorba de aceste litigii abuzive”.
ANDREI NASU, consilier juridic, Centrul de Resurse Juridice din Moldova: „Trebuie să ținem cont de faptul că instanțele de judecată nu trebuie să fie un instrument de intimidare și aducere la tăcere a mass-mediei, judecătorii trebuie să facă dreptate, iar atragerea în proces abuziv și nefondat a mass-mediei care să dureze ani de zile, aceasta nu este o înfăptuire a justiției”.
Totuși, de aproape doi ani își caută dreptatea în instanță cele șase posturi tv închise de Comisia pentru Situații Excepţionale. Ședințele nu au loc din diferite motive, mai întâi pentru că la acestea nu se prezenta reprezentantul Guvernului, după care a fost invocat inadmisibilitatea apelului făcut de una dintre companiile conexate la dosar.
Menționăm că Moldova a coborât trei poziții în topul Libertății Presei, realizat de organizația Reporteri Fără Frontiere. Organizația franceză atenționează că starea de urgență impusă din cauza războiului din Ucraina a fost folosită de autorități pentru a suspenda licențele mai multor posturi de televiziune în ajunul alegerilor din 2023, fără transparență adecvată cu privire la motivele acestei decizii. Studiul prezentat miercuri a fost realizat cu suportul ambasadei Finlandei de la București și a Ambasadei SUA de la Chișinău. Acesta nu este la etapa finală și ar putea suferi modificări, au declarat autorii.
