30.2 C
Chișinău

Asociația Presei (ne)independente. Din ce surse își desfășoară activitatea și de, de când e PAS la putere, nu mai observă lipsă de pluralism și libertate de exprimare | VIDEO

„Asociația Presei Independente și-a exprimat îngrijorarea cu privire la tentativele de imixtiune în politica editorială, refuzarea accesului la informații de interes public, hărţuirea în procese judiciare nejustificate, concurenţa neloială din partea presei susţinute direct sau indirect de către stat. API pledează pentru o presă liberă, pluralistă și imparțială din punct de vedere politic.”

Ce-i drept, această declarație a fost lansată în septembrie 2007, când la putere era Partidul Comunist. Acum când formațiunea de guvernământ este Partidul Acțiune și Solidaritate, Asociația Presei Independente nu vede lipsă de pluralism și libertate de exprimare, presiune asupra presei de opoziție sau închiderea a 13 canale de televiziune fără vreun proces de judecată.

Potrivit raportului anual API, postat pe site-ul organizației, în 2023, Asociația Presei Independente, în cele 10 declarații enunțate, a constatat încălcări ale libertății de exprimare și restricții ale drepturilor jurnaliștilor doar în acțiunile politicienilor și ale conducerii Găgăuziei și ale celor din regiunea transnistreană, precum și ale primarului general din Chișinău, Ion Ceban, care, citez, „a inițiat o campanie de intimidare a presei care reflectă problemele capitalei”.

De asemenea, API l-a condamnat și pe primarul satului Costești, care a limitat accesul la informații de interes public; pe ministrul Agriculturii Vladimir Bolea pentru limbaj obscen la adresa unui jurnalist și comportamentul ex-premierului Ion Chicu față de un reporter de la „Ziarul de Gardă”.

De altfel, potrivit declarațiilor recente ale directorului executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, închiderea de către autorități a unor canale de televiziune și blocarea a zeci de site-uri, cei de la API nu le percep drept o încălcare a libertății de exprimare și a drepturilor jurnaliştilor, ci, ca o preocupare pentru cetăţenii moldoveni.

PETRU MACOVEI, director executiv API: „Ceea ce deosebește Moldova și în special Autonomia Găgăuză a Republicii Moldova de alte țări este nivelul foarte scăzut de gândire critică a cetățenilor. Oamenii, din cauza preferințelor sau a antipatiei lor, uneori pur și simplu își dezactivează capacitatea de a gândi critic. Nici nu mai spun despre faptul că își opresc complet creierul”.

Urmând acest șir logic, o organizație precum este Asociația Presei Independente, ar trebui să fie în opoziție cu orice guvernare și să se asigure că cei de la putere nu restricționează drepturi și libertăți democratice fundamentale, precum dreptul la libertatea de exprimare și dreptul de acces la informații.

Cu toate acestea, API nu numai că închide ochii la tot ceea ce fac astăzi oficialii de la Chișinău în acest sens, ci, efectiv, activează în interesele autorităților. Astfel, directorul executiv al API, Petru Macovei, este membru al consiliului de administrație al Centrului nou creatde Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării. Scopul acestei structuri guvernamentale este să se asigure că doar informațiile de care au nevoie autoritățile ajung în spațiul public, tot ceea de nu este pe plac actualului guvern – este dezinformarea, manipularea informațiilor, interferența străină și propaganda Kremlinului.

PETRU MACOVEI, director executiv API: „Eu nu aș generaliza, dar statisticile demonstrează că există mai multe surse de limbă rusă care dezinformează, decât surse de limbă română. Și din cele de limbă română sunt destule. Acest lucru vorbește doar despre faptul că cei care vor să ne inducă în eroare și să ne folosească, s-au adaptat la multe lucruri și răspândesc aceeași dezinformare în mai multe limbi”.

Puțin probabil că ne-am putea aștepta ca API a lui Petru
Macovei să ia măcar o poziție critică față de președintele Maia Sandu sau față de partidul de guvernământ PAS, având în vedere sursele de finanțare ale acestui ONG și faptul că API s-a implicat activ în promovarea politică a Maiei Sandu și a campaniei electorale a acesteia.

BOGDAM ȚÎRDEA, politolog, deputat BCS: „Să luăm, de exemplu, Stopfals. Cu ce se ocupă acest proiect al Asociației Presei Independente toată ziua? Discreditează toate sursele media corecte, toți politicienii de centru-stânga, stataliștii, ortodoxia și așa mai departe, și o pune în lumină bună pe Maia Sandu. Am găsit vreo 40 de astfel de materiale de mai multe, pur și simplu nu am timp. „Maia Sandu i-a lăsat fără salarii pe angajați de stat” – din nou, un „fals”. „Maia Sandu amenință că va îngheța finanțarea externă” – tot este și o minciună. Dar iată încă o minciună din punctul de vedere al Stopfals.md și al Asociației Presei Independente. Se pare că Maia Sandu nu a r fi favorizat cele trei ONG-uri ale sale să primească 1 milion de dolari de la Soros. S-a întâmplat în 2014-2015. Vorbesc din nou despre Stopfals, și voi aduce documente, care demonstrează că atunci 600 de mii de dolari au fost împărțiți între trei ONG-uri – Institutul de Politici Publice al lui Barbarosie, „CATALACTICA” și ProDidactica. Toate afiliate Maiei Sandu”.

Potrivit raportului anual al Asociației Presei Independente, în 2023 bugetul acesteia se ridica la peste 900 de mii de dolari sau 16 milioane 291 de mii de lei. Dintre acestea, 13 milioane au venit de la donatori externi.

Printre principalii sponsori ai Asociației se numără Fundația Soros, Fundația Germană Friedrich Naumann, Ambasada SUA, organizația Freedom House, Fondul Național American pentru susținerea democrației și altele.

Astfel, anul trecut, Asociația Presei Independente a absorbit peste 263 de mii de lei din partea Uniunii Europene, prin Agenția Germană pentru Cooperare Internațională pentru implementarea proiectului „Sensibilizarea publicului și dezvoltarea de soluții digitale pentru consolidarea statului de drept și combaterea corupției”.

Alte 84 de mii de dolari au fost alocate de Fundația Americană pentru Democrație pentru un proiect de sprijinire a ziarelor independente din Republica Moldova. După cum se menționează în raport, 11 publicații periodice din Republica Moldova care sunt membre API, precum și un ziar care nu face parte din această Asociație, au primit asistență financiară pentru a acoperi costurile crescute ale hârtiei din cauza conflictului militar dintre Rusia și Ucraina.

Proiectul „Despre dezinformare – din casă în casă”, în cadrul cărora oamenii erau informați despre cum să „filtreze informațiile pentru a nu cădea în capcana dezinformării”, a costat 38 de mii de euro. Iar Institutul Britanic pentru monitorizarea Războiului și Păcii a alocat pentru API 35 de mii de lire sterline pentru a desfășura o serie de cursuri „Despre dezvoltarea gândirii critice pe timp de război”.

Tot anul trecut, Asociația Presei Independente, a primit 12 mii de euro de la o organizație non-profit din Bruxelles, cu care a lansat cinci materiale despre fapte și cazuri de propagandă rusă din partea unor reprezentanți ai bisericilor ortodoxe din Moldova și Georgia.

Și cu aproape 9,5 mii de euro, a monitorizat, timp de doi ani, compania publică găgăuză de radio și televiziune GRT „pentru a evalua conformitatea conținutului cu standardele legale și etice”. Finanțarea, în acest caz, a fost oferită de Agenția SUA pentru

Dezvoltare Internațională USAID. Din anul 2022, portalul Asociației Stop FALS a devenit partener al Meta, și anume – verificator certificat al datelor.

Dacă stopfals evaluează o publicație ca fiind falsă, aceasta este plasată mai jos în fluxul de știri, reducându-se semnificativ distribuția acesteia. Se poate ajunge chiar și până la reducerea bazei de utilizatori și interzicerea publicității pe Facebook și Instagram.

Se citește acum

Articole similare

ARTICOLE SIMILARE