Negocierile de aderare a Moldovei la UE urmează să fie lansate în această seară, la Luxemburg. Deși negociator-șef este din partea Republicii Moldova este Cristina Gherasimov, în fruntea delegației oficiale se află prim-ministrul, Dorin Recean, care va prezenta poziția Republicii Moldova la masa de discuții. Ritmul în care se vor desfășura negocierile depinde de Moldova. Atenția cea mare este îndreptată spre justiție, capitol cu care vor începe tratativele, a spus Cristina Gherasimov la o conferință de presă. Totuși, discuțiile propriu-zise, ar urma să înceapă la anul și să dureze cam un an și jumătate, fiind vorba de un singur grup de capitole.
CRISTINA GHERASIMOV, vicepremier pentru integrare europeană: „Începem și închidem negocierile cu clusterul 1, și anume cu reformele ce țin de sectorul justiției. Dar nu numai, aici se include și securitatea, achiziții publice și controlul financiar. Primul cluster, care este compus din cinci capitole și criteriul economic, criteriul instituții democratice și administrație publică poate fi deschis la începutul anului 2025. Din experiențe anterioare, putem să ne așteptăm între 12 și 18 luni să dureze screening-ul. Nu putem da o cifră exactă de aliniere. Această cifră o vom avea la sfârșitul exercițiului de screening bilateral”.
Întrebată dacă negocierile de aderare a R. Moldova la UE includ și regiunea transnistreană, Cristina Gherasimov a spus că Transnistria este parte a R. Moldova și acquis-ul este propus pentru adoptare și implementare pe întreg teritoriul R. Moldova.
CRISTINA GHERASIMOV, vicepremier pentru integrare europeană: „Așa-numitele autorități de la Tiraspol urmează să cunoască, dacă for fi interesate, și să discutăm cum putem să putem implementa acquis-ul comunitar și pe teritoriul regiunii transnistrene. Noi vom face tot posibilul, având în vedere atracția economică a UE pentru regiunea transnistreană. Pe parcursul anului trecut, 70% din exporturile din regiunea transnistreană au mers pe piața europeană. Pe parcursul primelor luni din acest an, avem 80% din exporturile din regiunea transnistreană direcționate către piețele europene. Respectiv, considerăm că există acea atracție economică care ar putea cointeresa și așa-numitele autorități să implementeze acquis-ul comunitar”.
Anterior, așa zisul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, spunea că vede aderarea Republicii Moldova la UE fără regiunea transnistreană ca soluție destul de „realistă”.
„Nici UE, nici Moldova nu pot decide pentru noi. Prin urmare, dacă o țară vecină dorește să se alăture cuiva, vă rugăm să faceți acest lucru, dar noi ne stabilim propriul destin”, a declarat Vadim Krasnoselski.
Ce ține de exporturile din regiunea transnistreană, acestea s-au indreptat catre UE pentru ca s-au rupt lanțurile logistice cu Rusia din cauza războiului, a adăugat el.
Anterior, experții din stânga Nistrului au menționat în repetate rânduri că problemele relațiilor comerciale nu trebuie politizate, iar chestiunile legate de exportul și importul de mărfuri nu au nicio legătură cu dorința sau nedorința de a se integra într-o anumită țară.
Amintim că președintele Maia Sandu vorbea de anul 2030 până la care Moldova să devină membru al UE. Totuși, mai mulți experți, printre care și fostul ministru al de Externe Tudor Ulianovschi au spus că trebuie să fim optimiști, atunci când spunem că timp de șapte ani vom face parte din familia europeană, așa cum este vorba de o cale lungă de adaptare la toate standardele europene
Menționăm că, în anul 2021, când guvernarea PAS a preluat puterea, cifra moldovenilor care susțineau adrearea țării la UE era de aproape 70 de procente. De atunci, numărul lor s-a redus cu aproape 20 la sută. În 2022, cifra era de 56%, iar acum e de 54 la sută, potrivit ultimelor sondaje de opinie.
