Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru ratificarea celui de-al doilea Protocol de amendare a Acordului privind cooperarea în domeniul militar, încheiat pe 20 aprilie 2012, la Chișinău și semnat pe 24 mai la București. Documentul urmează a fi examinat în Parlament. Acesta prevede că militarii din Republica Moldova și din România se vor putea pregăti și participa în comun la misiuni și operații sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE. Am încercat să aflăm de la guvern și ministerul Apărării ce prevede acordul la modul practic, despre ce fel de misiuni, mai exact, e vorba?
De asemenea, am vrut să știm de ce militarii se vor putea pregăti în componența armatei române și de ce nu de sine stătător? Totodată am solicitat să ni se spună dacă sunt adevărate informațiile apărute în public, precum că în viitorul apropiat întregul bloc de securitate al Moldovei va fi direct integrat în sistemul de securitate românesc, iar în unitățile militare vor veni ofițeri români care îi vor „suplimenta” pe cei moldoveni, dar la niciuna din aceste întrebări nu am primit un răspuns.
Ținem să menționăm că, de la izbucnirea războiului în Ucraina, Moldova și-a întărit capacitățile militare, prin finanțare de la structurile europene, dar și-a crescut treptat și propriul buget pentru apărare. Anul trecut, majorarea a fost de 650 de milioane de lei, ajungând până la aproximativ un miliard 700 de milioane. Iar anul acesta este de aproape 2 miliarde, cu 262 de milioane mai mult față de anul trecut. Asta în timp ce bugetul pentru educație, spre exemplu, a fost redus cu 524 de milioane față de cel din 2023. Autoritățile își propun să crească finanțarea Armatei gradual, astfel încât până în 2030 bugetul acesteia să ajungă la 1 la sută din Produsul Intern Brut al țării.
