Ziua profesională a jurnalistului este marcată pe 12 iunie în Republica Moldova din 2008 încoace. Atunci, Agenția de Monitor Media, anunța că decizia de a declara această zi a fost luată de Executivul de la Chișinău, după ce un grup de jurnaliști au adresat o propunere în acest sens la o întâlnire cu președintele țării de atunci, Vladimir Voronin, pentru a onora munca jurnaliștilor și a recunoaște importanța presei libere și independente.
Cu acest prilej, am vrut să aflăm de la jurnaliști cu renume de la noi din țară, ce înseamnă, în zilele noastre, să fii un jurnalist în Republica Moldova. Jurnalistul Gheorghe Gonța, unul dintre puținii care-și permite să mai critice puterea de la Chișinău, ne-a spus cu regret, că această meserie a ajuns să fie una disprețuită, iar unii jurnaliști și-au pierdut sau nici măcar nu și-au cultivat spiritul critic și obiectiv.
GHEORGHE GONȚA, jurnalist N4: «Fiecare care a făcut doi ani la o universitate privată și a ținut în mână un microfon el deja se consideră jurnalist, mare jurnalist, iar culmea, e că în ultima vreme e și mai grav. Acum jurnaliști în Republica Moldova pot fi considerați la nivel de stat doar cei care reflectă poziția statului, iar cei care reflectă tot ceea ce se întâmplă în țară, inclusiv poziția statului, dar și fărădelegile despre care se presupune că le-ar comite statul, abuzurile despre care se presupune că le-ar comite reprezentanți ai statului, guvernării, iată ei, deja, nu au voie să se numească jurnaliști. Ei sunt numiți agenți străini, evident că din est, pentru că din vest, tot ce vine din vest e frumos – acești oameni deja nu au voie să se numească reprezentanți ai puterii a patra, nu au voie să se numească jurnaliști, ei sunt oameni foarte răi, cumpărați, vânduți, violați în toate pozițiile posibile. Iată asta este cu regret, ceea ce am ajuns noi acum să trăim.»
Gheorghe Gonța a făcut referire și la numeroasele televiziuni și portaluri închise de către actuala guvernare, calificând aceste acțiuni, un abuz al puterii.
GHEORGHE GONȚA, jurnalist N4: «Plus la toate, când chestia asta nu mai merge, ce facem? Haide să închidem televiziuni. Câte televiziuni? Câte sunt, atâtea închidem? După ce facem? În același timp, încetișor, piatră cu piatră, ne promovăm propriul nostru holding media, imperiul media, de fapt, mai târziu o să se afle, două imperii media. Și iată alea, actualmente și în viitor sunt și vor fi numite, instituții mass-media libere și corecte. Regretul meu cel mai mare e că, noțiunea de presă liberă și independentă mai mult a ajuns să fie o înjurătură. Eu prefer să fiu numit, pur și simplu, nu știu ”băiețaș de la Puterea a Patra” decât să fiu numit jurnalist liber și independent, pentru ca să nu mă asociez cu linia partidului ca în Uniunea Sovietică, ceea ce nu pot să accept.»
Și jurnalistul Valeriu Reniță, cu ani buni în spate în acest domeniu, consideră că este extrem de dificil să exerciți meseria de jurnalism, în zilele noastre, în Republica Moldova.
VALERIU RENIȚĂ, jurnalist: «Este foarte greu să te angajezi la o structură de presă care o să-ți permită să vorbești în limitele libertății presei, un drept care este asigurat. În al doilea rând este foarte greu, pentru că este o presiune mai știută în ultimii 30 și ceva de ani a puterii asupra massmedia. Nu mai aduc argumente că le cunoașteți privitor la portalurile, site-urile închise și posturile tv închise. Plus la asta, ca să fii jurnalist bine plătit, trebuie să fii de partea puterii, să faci reveranță, să faci mereu complimente reprezentanților puterii și numai astfel poți să câștigi un ban ca să te întreții. În rest, este foarte greu, azi, să exiști ca jurnalist în sensul etic al cuvântului și să exiști fizic cu asemenea profesie.»
Directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, a declarat însă că pe lângă faptul că în prezent mulți jurnaliști sunt supuși unor situații dificile uneori, ei ar trebui să-și facă meserie cu profesionalism și multă dedicație.
NADINE GOGU, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent: «A fi jurnalist în Republica Moldova indică nu doar profesionalism, ci și multă dedicație și nu în ultimul rând, anumite abilități ca să poată face față provocărilor cu care mass-media încă se confruntă. Când zic provocări mă refer și la accesul limitat la informație, dar și la abuzuri din partea unor funcționari publici sau politicieni sau susținători ai politicienilor. Mai sunt și alte probleme la care trebuie să facă față jurnaliștii, dar în linii mari, dacă ar fi să comparăm jurnalismul din 2024 cu jurnalismul din 2008, atunci când a fost instituită această zi aș zice că nu este o mare diferență.»
La rândul ei, Ludmila Belcencova, care este jurnalist, dar și președintele Organizației ”Stop Media Ban”, ce luptă pentru drepturile reprezentanților mass-mediei și anunță de fiecare dată organizațiile internaționale și misiunile diplomatice, atunci când aceste drepturi sunt încălcate, spune că în primul rând, ca să fii un jurnalist în Republica Moldova, trebuie să reziști, deoarece deseori aceștia sunt supuși multor presiuni și provocări.
LUDMILA BELCENKOVA, jurnalist: «Atâtea impedimente, câte se întâlnesc în activitatea noastră, acum, cred că nu au fost niciodată. În afară de asta, cred că trebuie să fii un om curajos, să nu-ți fie frică, pentru că dacă vrei ca în tine să aibă încredere telespectatorii, cititorii, trebuie să spui adevărul, iar adevărul nu-l spun toți, ci doar cei care într-adevăr nu se tem. De aceea, eu aș spune că astăzi, asta e o meserie mai complicată, pe care nu oricine s-ar apuca să o facă, dar dacă mai sunt oameni care se ocupă de asta, înseamnă că ea trebuie să existe. Noi am creat această organizație anume de aceea că drepturile jurnaliștilor sunt încălcate și luptăm pentru ca aceste drepturi să fie întoarse înapoi și o facem în așa fel ca despre această problemă și situație să afle cât mai multă lume de peste hotarele Moldovei. Noi pur și simplu le povestim despre asta, pentru că ce se întâmplă la noi nu cunosc chiar toți.»
Jurnaliștii postului de televiziune Canal 5 susțin că nu-și mai pot face meseria așa cum o făceau de obicei, fără a le fi îngrădit accesul la informații în timpul evenimentelor sau fără a li se limita drepturile la exprimare, de când licența de emisie a postului a fost retrasă doar în baza unor bănuieli. Iar ca să reziști în prezent în calitate de jurnalist, trebuie să dai dovadă de putere, spun ei.
MARIA STOIAN, jurnalist Canal 5: «Fiind un tânăr specialist în acest domeniu și mergând în fiecare săptămâna la ședințele de Guvern, vreau să fac aici o paranteză, unii funcționari de stat și-au permis să mă eticheteze și chiar au refuzat să-mi răspundă la unele întrebări de interes major, pentru că îi deranjau. Până la urmă, aceste informații de interes public, lumea trebuie să le cunoască. Este greu să fii jurnalist, este greu să reziști și trebuie să poți.»
OLESEA KAIREAK, jurnalist Canal 5: «Pentru mine, astăzi, este o sărbătoare, într-adevăr cu lacrimi în ochi. Mulți ani în urmă, când am pășit în jurnalism, pentru mine a fost ceva important, posibilitatea de a le comunica oamenilor informații importante și actuale, să informez societatea. Astăzi să faci acest lucru în țara noastră este absolut imposibil. Așa principii ca libertatea cuvântului și democrația demult nu mai găsim în țara noastră. Puterea, de parcă, s-ar teme de o mass-media independentă, încearcă să facă totul pentru a le închide gura jurnaliștilor care nu reflectă ceea ce ei ar vrea să audă. Și astăzi, mi-am amintit fraza că: ”Politicianul care se teme de presă, este exact ca un căpitan care se teme de valuri”.»
Menționăm că, în doar un an și jumătate, puterea care afirmă că îmbrățișează valorile aurtopene și democrația, a închis 13 posturi TV și zeci de portaluri media de știri, iar în 20 martie, Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale a luat decizia de a sista temporar emisia Canal 5, fără o decizie judecătorească, doar în baza unor bănuieli.
Jurnaliștii postului nostru au protestat în fața sediului Delegației Uniunii Europene din Moldova și au semnat și o Declarație publică în care au acuzat un nou atac asupra libertății mass-media. Atunci, ni s-a spus că șeful misiunii diplomatice nu poate ieși să stea de vorbă cu noi, dar anterior, cu privire la închiderea altor televiziuni, Janis Mazeiks a arătat nedumerit de faptul că autoritățile nu au prezentat niciun argument pentru blocarea a șase posturi de televiziune și 30 de site-uri.
Menționăm că Moldova a coborât trei poziții în topul Libertății Presei, realizat de ”Reporteri Fără Frontiere”. Organizația franceză atenționează că starea de urgență impusă din cauza războiului din Ucraina a fost folosită de autorități pentru a suspenda licențele mai multor posturi de televiziune în ajunul alegerilor din 2023, fără transparență adecvată cu privire la motivele acestei decizii.
