La Universitatea din Comrat marţi a avut loc întâlnirea reprezentanţilor mai multor ministere cu primarii autonomiei găgăuze. Deşi pe ordinea de zi erau chestiuni precum reforma judiciară și dezvoltarea regională, nimeni din Comitetul Executiv sau din Adunarea Populară nu a fost invitat la întrunire.
Autorităţile de la Comrat consideră asta o nouă încercare de a exclude structurile legislative și executive ale Găgăuziei din procesul decizional. Despre asta se spune într-o declarație comună emisă luni de başcan și Președintele Adunării Populare.
Dar unii deputați, inclusiv președintele Adunării Populare, și activiștii civici, au venit la şedinţă. Dmitri Constantinov l-a îndemmat pe secretarului de stat al Ministerului Justiției, prezent în sală, să evalueze acțiunile lui Sandu, care nu-l recunoaște pe bașcanul ales legal al Găgăuziei.
DMITRI CONSTANTINOV, președintele Adunării Populare din Găgăuzia: „Președintele ţării spune că nu va lucra cu bașcanul pentru că ea ar fi un bașcan ilegal, are legătură cu hoți și aşa mai departe. Dar în instanța de judecată nu sunt decizii. Cum vedeţi asta în calitate de jurişti?”.
RUSLAN LUNGU, secretarul de stat al Ministerului Justiției: „Nu avem nimic împotriva prezenței reprezentanților Adunării Populare din Găgăuzia, dar noi discutăm subiecte legate de activitatea Ministerului Justiției, iar întrebările pe care le puneți nu au nicio legătură cu aceasta. Noi nu reprezentăm întreaga reformă a Justiției și nici instanțele de judecată”.
Președintele raionului Comrat, Vadim Ceban, a reamintit că bașcanul nu a fost invitat la ședința de constituire a Consiliului regional pentru dezvoltarea Găgăuziei, pe care, potrivit hotărârii Guvernului, ar trebui să-l conducă, şi că procedura de selecție a primarilor din fiecare raion pentru participare la întrunire nu a fost efectuată.
Secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Ana Mardare a răspuns că Agenția de Dezvoltare Regională se ocupa de această chestiune.
VADIM CEBAN, președintele Administrației Raionale Comrat: „De ce nu l-aţi invitat pe bașcan la şedinţa de constituire, puteți să răspundeţi, vă rog, la această întrebare?”.
ANA MARDARE, secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: „Atunci, probabil, a fost o scăpare. Noi, ca minister, nu participăm la acest proces, noi depunem demers, ca să ne spună cum este delegat, cine este delegat”.
Prima problemă discutată de reprezentanții guvernării centrale cu primarii din Găgăuzia, a vizat reforma judiciară și noua hartă judiciară, conform căreia, în special, Curtea de Apel Comrat și Judecătoria Vulcănești sunt trecute în subordinea raionului Cahul. Reprezentanţii autonomiei consideră că asta nu corespunde în niciun fel scopului declarat de putere de a face serviciile mai accesibile, întrucât oamenii din majoritatea localităților vor trebui să facă un drum mai mare, și, cel mai important, contravine statutului juridic special al autonomiei găgăuze. Legea prevede clar că trebuie să existe o Curte de Apel Comrat subordonată regiunii.
Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Ruslan Lungu, susține, la rândul său, că rolul Curţii de Apel Comrat în procesele politice ale autonomiei va rămâne neschimbat.
RUSLAN LUNGU, secretarul de stat al Ministerului Justiției: „Competențele Curţii de Apel „Sud” cu sediul la Comrat nu vor fi în niciun caz înlăturate. Totul este conform Legii cu privire la statutul special al Găgăuziei. Anumite modificări care se fac în structura instanțelor de judecată nu vor lăsa populația regiunii fără posibilitatea de adresare în instanța de judecată, inclusiv la Curtea de Apel Comrat”.
Dar deputații Adunării Populare din Găgăuzia sunt siguri că nu va fi aşa. Și că totul se face tocmai pentru a limita rolul autorităților din autonomie.
GRIGORI DIULGHER, deputatul Adunării Populare din Găgăuzia: „Vă contraziceți, domnule Lungu, când spuneți că nu aţi făcut nimic împotriva legii şi că aţi ținut cont de statutul juridic special. Totodată spuneţi că juridic Vulcăneşti este resubordonat Cahulului. Uitaţi-vă: asta echivalează cu faptul că eu cumpăr o mașină, dar o scriu după vecin. Mâine el îmi spune că mașina este a lui!”.
Un alt subiect de discuție a fost sprijinul autorităților centrale pentru implementarea proiectelor de infrastructură. Secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a spus că în cadrul programului Satul European pentru anul 2022, pentru realizarea a 19 proiecte au fost alocate peste 73 de milioane de lei dintre care contribuția autorităților locale s-a ridicat la patru milioane.
Primarii au declarat că finanțarea de la stat nu este suficientă pentru transformările infrastructurale și multe dintre inițiativele lor nu pot fi implementate din această cauză. În plus, multe proiecte deja începute nu pot fi duse de edili la bun sfârșit, deoarece finanțarea necesară întârzie luni de zile. Reprezentanta ministerului a răspuns că fondurile programului sunt limitate și a recomandat persoanelor fizice să ceară explicaţii în mod individual.
Nu este prima dată când Chișinăul oficial încearcă să poarte un dialog direct cu primarii loiali, ignorând conducerea autonomiei. Cea mai revoltătoare situație în Găgăuzia este considerată alegerea cu încălcarea tuturor procedurilor legale a primarului de Comrat în calitate de președinte al Consiliului Regional pentru Dezvoltare în locul bașcanului, și faptul că Evghenia Guțul nici măcar nu a fost invitată la ședința de constituire. Cooperarea cu autorităţile de la Chișinău, care, potrivit multora din regiune, încearcă să lichideze autonomia, este de facto o trădare a intereselor Găgăuziei.
