Întâlnirea dintre secretarul de stat al SUA Antony Blinken și președintele Maia Sandu, s-a încheiat pe 29 mai cu o conferință de presă. În ciuda numărului mare de reprezentanți ai mass-media care au fost prezenți, administrația prezidențială a permis doar 4 întrebări să fie adresate oficialilor. 2 de la presa americană și 2 de la presa moldovenească.
Mass media din SUA nu s-a interesat de situația din țara noastră, dar de evenimente din Ucraina și ajutorul oferit de SUA pentru țara vecină.
Din Moldova, reprezentanții presei proguvernamentale au primit dreptul de a pune întrebări prin decizia administrației prezidențiale a Maiei Sandu. Este vorba de TVR Moldova și Ziarul de Gardă. Regulamentul privind acordarea întrebărilor fiind stabilit de către administrația prezidențială. Reporterii posturilor menționate au vrut să știe de la oficialul american și șeful statului dacă SUA i-a în calcul semnarea unui pact de securitate și apărare cu RM, chiar care se va schimba puterea de la Washington după alegerile prezidențiale din SUA și cum va afecta acest lucru RM dar și Ucraina.
Totodată, jurnaliștii i-au întrebat pe cei doi care va fi următorul pachet de sancțiuni împotriva oligarhilor moldoveni.
ANTONY BLINKEN, secretarul de stat american: „Avem un nou pachet de sancțiuni împotriva celor care încearcă sau caută să submineze democrația din RM. Pe măsură ce obținem infomații necesare pentru a sprijini aceste sancțiuni, vom continua să le adoptăm”.
De cealaltă parte, șeful statului a recunoscut că sancțiunile sunt impuse de SUA la cererea autorităților de la Chișinău și, mai mult, că structurile locale nu sunt eficiente și nu pot face față în mod independent sarcinilor stabilite de autorități.
MAIA SANDU, președinte: „Instituțiile responsabile din RM colectează această informație și o transmit autorităților de la Washington și decizia vine de acolo, în funcție de cât de documentate sunt informațiile pe care le prezintă instituțiile noastre. Am văzut mai multe decizii în trecut, acest element de cooperare este foarte important în lupta noastră împotriva corupției, în special în contextul în care RM este în plină reformă a instituțiilor care trebuie să combată corupția, a instituțiilor din domeniul justiției și la această etapă, instituțiile noastre nu sunt pe deplin eficiente încât să poată să se descurce de unele singure cu aceste probleme”.
Canal 5 nu a putut adresa oficialului nicio întrebare. Am vrut să aflăm de la Antony Blinken dacă este la curent cu faptul că, în Moldova, sub lozinca de luptă cu propaganda și dezinformarea, fără vreo anchetă și judecată, cu încălcarea tuturor legilor, sunt închise surse de informare în masă, oponenții politici și toți cei care critică puterea sunt presați și speriați. Și anume de aceea că lozincile și acțiunile puterii nu coincid, iar partenerii de dezvoltare închid ochii la tot ce se întâmplă, scade cifra susținătorilor integrării țării în UE și a celor care cred în democrație.
Aceasta nu este prima vizită a unor demnitari de rang înalt la Chișinău. În 2011, în timpul turneului său prin Rusia și Finlanda, și VICE-președintele SUA, Joe Biden, a vizitat Moldova. La acea vreme, țara era condusă de Alianța pentru Integrare Europeană, iar Vlad Filat era premier. Biden a ținut și un discurs în parcul de lângă Teatrul Național de Operă și Balet din centrul capitalei. De asemenea, s-au vorbit multe despre perspectivele europene ale Moldovei, despre sprijinul Americii pentru calea aleasă a țării și despre valorile democratice, iar vizita în sine a fost numită istorică.
Declarațiile oficialilor americani au sunat nu mai puțin încurajatoare atunci când s-au întâlnit acolo cu liderul Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, în 2017, când guvernul de atunci din Republica Moldova a fost lăudat pentru reformele în curs și a promis sprijin în toate. Ulterior, la putere a venit Sandu și PAS și au numit vremurile Alianței pentru Integrare Europeană un stat capturat, sub care a fost furat un miliard.
Cât despre Antony Blinken, aceasta a fost a doua oară în Moldova. Pentru prima dată, Secretarul de Stat al SUA a venit la Chișinău în martie 2022, când s-a aflat aici timp de două zile.
Pe 29 mai, la Chișinău, Blinken a promis că va aloca țării noastre o sumă suplimentară de 50 de milioane de dolari, ceea ce va contribui la întărirea capacității Moldovei de a rezista ingerinței Rusiei, va ajuta la organizarea de alegeri libere și corecte și va continua cursul spre integrarea europeană. Oficialul nu a precizat cum acești bani ar putea ajuta la alegeri libere și la continuarea cursului european.
Washingtonul va aloca încă 85 de milioane de dolari, potrivit Blinken, pentru a îmbunătăți securitatea energetică și eficiența energetică a țării. Maia Sandu a explicat ce înseamnă asta în conferința de presă: acum Moldova cumpără gaz nu din Rusia, ci din Statele Unite. În total, potrivit Blinken, din februarie 2022, Statele Unite au oferit Moldovei 774 de milioane de dolari pentru „întărirea instituțiilor publice”.
Să reamintim că reprezentantul UE în Moldova, Janis Mazeiks, a declarat în aprilie a acestui an că în ultimii doi ani, în contextul a numeroase crize, Moldova a primit sprijin Uniunii Europene în valoare de circa 1,2 miliarde de euro. Reprezentanții opoziției au cerut de multe ori autorităților moldovenești să explice pe ce se cheltuiesc exact sumele uriașe de ajutor extern, dar nu au primit niciodată răspunsuri concrete.
Vizita lui Blinken a fost la doar o lună după ce Departamentul de Stat al SUA a publicat raportul său anual privind situația drepturilor omului în Republica Moldova. Experții au menționat că fenomenul corupției rămâne larg răspândit în țara noastră, iar independența justiției este în continuare o problemă serioasă din cauza justiției selective, în care legea nu a fost aplicată în mod egal pentru toți, dar aplicată în mod selectiv din motive politice.
