Comisia de la Veneția se va expune peste aproximativ o lună asupra Legii privind implementarea parțială a votului prin corespondență. Mai exact, se va întâmpla între 21 și 22 iunie. Asta deși, președintele Sandu a promulgat deja actul normativ.
Între timp, membrii organului consultativ al Consiliului Europei au discutat cu cei ai Comisiei Electorale Centrale despre criteriile pentru identificarea celor șase țări în care urmează să fie implementat votul prin corespondență, mecanismul de înregistrare prealabilă a alegătorilor, dar și asigurare securității votului, precum și a materialelor electorale.
Amintim că votul prin corespondență va putea fi aplicat în alegerile prezidențiale și la referendumul proeuropean din 20 octombrie. Vor putea vota prin poștă cetățeni moldoveni stabiliți în șase țări: SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.
De la prima la a doua lectură, numărul țărilor sa mărit, de la două la șase, inițial fiind vorba doar de SUA și Canada. Legea a fost contestată la Curtea Constituțională de un grup de deputați ai blocului „Victorie” pentru că, spun ei, încalcă principiul egalității și dreptul cetățenilor la alegeri libere.
Inițiativa PAS a fost criticată și de opoziția socialistă, potrivit căreia, guvernarea a procedat contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția de a nu modifica legislația electorală cu cel puțin un an înainte de alegeri. Maia Sandu și PAS, susținuți masiv la prezidențialele și parlamentarele precedente de diaspora occidentală, au promis să simplifice votul pentru moldovenii din străinătate, pe motiv că erau uneori nevoiți să parcurgă distanțe mari pentru a ajunge la urne. Totuși, în lista țărilor vizate se regăsesc și unele mici, cum ar fi Finlanda, Norvegia și Suedia. Și cu toate că până la alegerile prezidențiale și referendumul constituțional mai este aproape o jumătate de an, deja în 28 mai CEC a anunțat lansarea unei aplicații pentru înregistrarea cetățenilor care vot vota din străinătate.
Menționăm că Legea privind implementarea parțială a votului prin corespondență a fost adoptată de Parlament pe 26 aprilie și promulgată de președinta Maia Sandu pe 8 mai chiar dacă în interviul pentru bloggerului și fostului jurnalist rus, Iuri Dudi, șeful statului spunea că inițial, Parlamentul urmează să expedieze Legea Comisiei de la Veneția.
Anterior, Asociația Promo-LEX a venit cu îngrijorări și recomandări asupra proiectului de lege privind pilotarea votului prin corespondență. ONG-ul spunea că trebuie asigurat dreptul la alegere tuturor cetățenilor Moldovei, indiferent de locul unde se află. Experții au evidențiat și alte lacune și incertitudini în procesul de elaborare a proiectului de lege, cum ar fi lipsa eforturilor pentru asigurarea unui consens național pe subiectul implementării votului prin corespondență și au solicitat să fie organizate consultări publice până la adoptarea proiectului și a recomandat să fie obținute opinii pozitive din partea organismelor internaționale relevante, precum Comisia de la Veneția și OSCE.
Iar opoziția parlamentară a declarat că astfel sunt discriminați moldovenii din alte state, în plus, este pus în pericol secretul votului. Președintele PDCM Ion Chicu a spus, la rândul său, că votul selectiv este menit să asigure că Sandu va lua un nou mandat.
În reacție, deputatul PAS, Radu Marian, a declarat că cei care critică votul prin corespondență arată că se tem de votul cetățenilor din diasporă. Președintele Comisiei Electorale Centrale, Angela Caraman a declarat că votul prin corespondență ar putea costa bugetul țării în jur de 13 milioane de lei. Aceasta a făcut calculele doar pentru patru birouri electorale destinate alegătorilor care vor vota din Canada și Statele Unite ale Americii.
