Modificările la Codul Penal privind trădarea de Patrie, supuse consultărilor publice de către un grup de deputați PAS, au stârnit reacții diferite în rândul juriştilor. Astfel, Pavel Midrigan atrage atenția asupra neclarității criteriilor propuse de autorii amendamentelor, ceea ce deschide posibilități largi de interpretare, și, respectiv, de abuz. Iar politologul Alexandru Cuzneţov este împotriva înăspririi pedepselor și altor metode menite să insufle frica în oameni.
PAVEL MIDRIGAN, jurist: „Sub aceste noțiuni generale am putea invoca orice acțiune la care, la părerea procurorului sau persoanei care face investigație, inclusiv SIS, i s-ar părea că o persoană sau alta a comis careva acțiuni care sunt în detrimentul statului. Dacă cineva nu este de acord cu linia guvernării, atunci foarte simplu am putea zice că el este împotriva statului. Ceea ce nu este. Fiindcă noi avem dreptul la opțiune, avem dreptul la exprimare, avem dreptul să criticăm guvernarea, avem dreptul să avem alte opțiuni decât declară guvernarea și avem dreptul să avem alte principii și valori. Fiindcă acestea sunt drepturile constituționale și sunt drepturi stabilite în acte internaționale. Prin urmare, este un act să supună tăcerii, fricii. Frica – ca nu cumva cineva să aibă o altă opțiune, o altă opinie. Prin urmare, pentru societate este periculos”.
ALEXANDRU CUZNEŢOV, politolog: „În primul rând, nu este chiar clar care este sensul și rezultatul final al acestora – modificări ce țin de Codul Penal, anume, în cazul de faţă, înrăutățirea pedepselor penale. Noi nu suntem în stare de război, nu suntem o zonă agresivă, să spunem în cazul de față, și сhiar înrăutățirea acestora duce chiar la lucruri inoportune. Teoreticienii penaliști spun că pedepsele care sunt, nu contează, penale, contravenționale, alte categorii, dacă cresc, asta atestă faptul că între stat și între populație există o ruptură. Ruptură care se încearcă să fie acoperită doar prin sancțiuni, prin pedepse, prin intimidări și inclusiv prin frică. Dar în secolul 21 aplicarea fricii deja este absurd”.
La rândul său, expertul în drept constituțional Teodor Cârnaţ consideră că articolul penal privind trădarea de Patrie ar trebui înăsprit pentru persoanele cu funcții publice. Totuși, el a subliniat: criteriile de urmărire penală ar trebui maximal individualizate pentru ca autoritățile să nu abuzeze de această lege împotriva partidelor și liderilor incomozi.
TEODOR CÂRNAŢ, expert în drept constituțional: „Persoanele care sunt investite cu funcții de demnitate publică și ele sunt implicate în trădare de patrie, în spionaj, contraspionaj, în turnarea de informații, în organizarea de licitații, în favorizarea unor partide, favorizarea unor întreprinderi străine în detrimentul celor naționale, eu am fost de părerea că întotdeauna articolele din Codul Penal trebuie să fie mult mai aspre. S-ar putea ca unele organizații neguvernamentale, unele partidele politice, unii lideri politici, care nu sunt pe placul puterii, în cele din urmă, cu ajutorul Procuraturii și a SIS-ului să fie catalogați la general că sunt spioni, că trădează patria și li se vor intenta dosare penale și, în cele din urmă, le vor mura, dar ei vor fi scoși din cursa politică și pentru a speria populația vor spune că ăștea sunt trădătorii țării, aceștea sunt spionii pentru alte state. De-aceea, în democrație astfel de articole pe care la propune în prezent PAS sar putea să ducă mai mult negativism, mai mult rău pentru drepturile omului, decât bine”.
Modificările la Codul Penal propuse de partidul de guvernământ au provocat o reacție extrem de negativă în rândul politicienilor din opoziție.
MARINA TAUBER, deputat independent: „Acolo sunt foarte multe lucruri dubioase din punct de vedere juridic. Clar lucru că o să fie exprimate mai multe păreri din partea juriștilor și experților. Au vrut cumva să ne sperie pe noi, pe opoziție, să pună presiunea sau să ne interzică să mergem în Federația Rusă, să cooperăm cu Uniunea Euroasiatică și așa mai departe. Dar așa cum n-am avut această frică până acum, așa și nu o avem pentru că lucrăm în favoarea și beneficiul cetățenilor noștri”.
Liderul partidului Şansă, Alexei Lungu, crede că PAS „strânge din nou funia înainte de alegerile prezidențiale”.
„Acum, fiți atenți la punctele în baza cărora oamenii pot fi trimiși la închisoare. Primul este trecerea de partea inamicului în timpul războiului. Care război? Este Moldova în război cu cineva sau urmează să fie? Sau este ceva ce nu știm? Le recomand acestor legislatori să recitească Constituția Republicii, potrivit căreia țara noastră este un stat neutru. Al doilea este spionajul și divulgarea secretelor de stat. Mă întreb ce se înțelege prin termenul „divulgare” în accepțiunea PAS? Adevărul despre viața națiunii? Și, în sfârșit, cireașa de pe tort – asistarea la desfășurarea unor acte ostile împotriva securității statului. Luați-o cum vreți. Dar pasiștii s-au străduit pentru noi și ne-au lămurit că este vorba despre dezinformarea societății. Deci închiderea presei nu este suficient? Ei introduc reguli sub care se poate încadra orice. Este vorba de orice opinii și declarații libere care contravin liniei generale a PAS”, a scris Alexei Lungu într-o postare pe Telegram.
Amintim că săptămâna trecută, deputatul PAS Igor Chiriac a prezentat un proiect de modificare a Codului Penal.
IGOR CHIRIAC, deputat PAS: „Trădare de patrie, adică fapta săvârșită intenționat de un cetățean al Republicii Moldova împotriva suveranității, independenței, unității, indivizibilității, securității sau capacităţii de apărare a Republicii Moldova, în interesul unui stat străin, unei organizații străine, unei entități anticonstituționale sau reprezentanţilor lor exprimată prin: trecere de partea inamicului pe timp de război sau conflict armat; spionaj; divulgare a secretului de stat; acordare de ajutor în vederea desfășurării unor activități ostile împotriva securității statului”.
Această listă include inclusiv călătoriile politicienilor într-o țară ostilă, finanțarea primită de la aceasta și campaniile de dezinformare în interesul statului respectiv. În același timp, nu este clar deocamdată cum va fi confirmată și măsurată exact influienţa asupra statului cauzată de o călătorie sau chiar de un transfer de bani din Rusia și mai ales amenințarea la adresa ordinii constituționale și suveranității.
De asemenea, nu este clar cum se va determina exact care informații şi cum anume au afectat interesele statului sau suveranitatea. Proiectul amendamentului a fost discutat în cadrul consultărilor publice de la Parlament.
Deputatul PAS Oazu Nantoi a declarat atunci că Federația Rusă este un stat agresor și că există politicieni care folosesc banii acestuia pentru a ataca suveranitatea Republicii Moldova, iar asta e trădare de Patrie. Și deputatul PAS Andrian Cheptonar a spus că politicienii care merg în Federația Rusă să fondeze un partid înainte de alegeri, şi revin după asta să subjuge puterea, să aservească eventuala viitoare putere politică intereselor Federației Ruse, prezintă o amenințare extrem de serioasă la adresa securității de stat. Proiectul legii urmează să fie examinat în comisiile de profil și în plenul Parlamentului.
