Televiziunea în Moldova, în formatul obișnuit, dispare. Experții de la Intellect Group au ajuns la această concluzie în baza rezultatelor cercetărilor sociologice din ultimii doi ani. Potrivit datelor de monitorizare, introducerea cenzurii în mass-media și lipsa de transparență în acțiunile autorităților la închiderea posturilor de opoziție au dus la trecerea audienței la platformele de internet. Cifrele arată că în martie, încrederea publicului în mass-media, în special în posturile pro-guvernamentale, a scăzut la un nivel critic de 10%.
Publicul trece din ce în ce mai mult pe Internet, şi motivul nu este doar progresul. Mai degrabă este o consecință a acțiunilor autorităților privind cenzura, spune Ian Lisnevschi, unul dintre autorii sondajului Intellect Group.
Potrivit expertului, doar doi ani în urmă, peste 30 la sută din populație avea încredere în televiziune și massmedia în general. Deja în 2023, această cifră a scăzut la 15 la sută, în timp ce audiența care preferă resursele de internet a ajuns la 40 la sută din numărul total de respondenți.
Potrivit lui Lisnevschi, o situaţie similară se atestă în multe țări europene, inclusiv Ucraina și România. Totuși, acolo lucrurile se întâmplă altfel. Moldova urmează cel mai radical scenariu.
IAN LISNEVSCHI, politolog, sociolog: „Problema este că în astfel de țări europene, chiar și în România, această analiză a fost realizată în paralel cu implementarea unor politici noi. Când au fost observate anumite efecte negative, Guvernul și-a schimbat politica. A început să creeze informații alternative pentru acele persoane care se îndoiau de acțiunile Guvernului, în Republica Moldova acest lucru nu s-a făcut. Ţara noastră a urmat o metodă radicală care a ţinut societatea departe de anumite surse mass-media”.
Anul acesta, potrivit lui Lisnevschi, din cauza metodelor stricte de cenzură încrederea în posturile TV a scăzut până la un nivel istoric – doar aproximativ 10% dintre respondenți au spus că au încredere în televiziune. Această situație critică se datorează cenzurii totale și nejustificate, crede Lisnevschi, în special faţă de mass-media de opoziție, cum ar fi decizia autorităților de a suspenda emisia Canal 5 și Maestro FM, precum și mai multor posturi TV închise în ultimul timp.
IAN LISNEVSCHI, politolog, sociolog: „Argumentarea nu este de încredere sau nu este suficientă – putem să presupunem că astfel de acțiuni sunt întreprinse nu pentru combaterea propagandei, ci din interes economic, personal. Când lipsesc argumente clare, concrete și transparente pentru închiderea anumitor posturi, putem presupune că în acest mod au încercat să scape de anumiți concurenți”.
În același timp, potrivit studiului, posturile de opoziție, dimpotrivă, și-au majorat audiența și încrederea populației. Astfel, afluxul de telespectatori al posturilor de opoziție supuse sancțiunilor a variat între 17 și 20%.
Drept urmare, lipsa de transparență în acțiunile autorităților a sporit refluxul telespectatoriilor și i-a făcut să caute surse alternative de informare, precum rețelele sociale și platformele de internet.
IAN LISNEVSCHI, politolog, sociolog: „Fireşte că societatea a vrut să se informeze, și, fireşte, că reiese că 86%, neavând încredere în Guvern, au început să se îndoiască și să caute informații alternative în rețelele de socializare”.
Potrivit lui Lisnevschi, faptul că mai mulţi politicieni și oficiali pro-guvernamentali au propus închiderea anumitor rețele sociale nu va face decât să agraveze criza de încredere.
Singura metodă care va ajuta la restabilirea încrederii în televiziuni și în guvernare în general, potrivit expertului, este elaborarea unei anumite strategii pentru conservarea diversităţii informaționale și garantarea accesului la toate opiniile – fără cenzură.
