Republica Moldova ar putea produce ploi artificiale pentru a face față secetei. Potrivit secretarului de stat de la Ministerul Agriculturii, Vasile Șarban, noua tehnologie presupune dotarea unei drone cu substanțe active cum ar fi sarea, care, în contact cu norii, vor stimula condensarea și vor provoca ploaia. „Acest lucru nu este benefic!”, avertizează, de cealaltă parte, ecologistul Anatolie Prohnițchi. Potrivit lui, acest lucru ar avea efecte devastatoare asupra mediului, în special pentru om.
În Republica Moldova va fi creată o dronă pentru a provoca ploaie în norii care nu conțin precipitații, a declarat pentru Radio Moldova secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii, Vasile Șarban.
Potrivit acestuia, aparatul de zbor va fi echipat cu substanțe chimice care, intrând în reacție cu norii catalizatori vor declanșa ploaia. Vasile Șarban a precizat că experimentul este realizat în colaborare cu experți din România.
„Acest lucru vrem să-l extindem și pe teritoriul Republicii Moldova, deci este acum în elaborare o dronă de producție moldovenească. Au fost deja importate aceste cartușe pentru reagentul activ care să fie instalate la dronă. Așteptăm deja să finalizăm testele înseși ale dronei, ca motorul să reziste, să aibă un parcurs minim, după care mergem deja la testările nemijlocite” , a spus secretarul de la Agricultură.
Șarban aduce aici exemplul României, care, în ultimii doi ani, a reușit să implementeze această tehnologie de provocare a precipitațiilor, dar prin intermediul aviației. Acesta mai spune că experiența țării vecine ne va ajuta să devenim mai rezilienți la secetă.
Cu toate acestea, ecologistul Anatolie Prohnițchi, spune că tehnologia ar trebui folosită doar în situații excepționale, cum ar fi seceta extremă.
ANATOLIE PROHNIȚCHI, ecologist: „Ca noi să avem mai multe ploi în RM, noi trebuie să avem mai multe terenuri împădurite. La capitolul ăsta stăm cam prost în ultimii 30 de ani. Ploile acestea – ele nu sunt binevenite, pentru că consecințele pot fi devastatoare asupra solului, a plantelor, a aerului și asupra climei. Pentru că toată componența e artificială și consecințe, desigur vor fi, care – studii încă nu s-au făcut, dar cu timpul se va vedea. Studii nu s-au făcut, informați nu sunt. A lansat cineva o idee că o să aducem ploi în Moldova, dar studii și informații nu sunt, dar logic gândind, nu este benefic. Tot ce este artificial, nu este benefic”.
Despre unele riscuri ale plorilor artificiale vorbește și ecologistul Vladimir Garaba.
VLADIMIR GARABA, ecologist: „Există riscul că, pe alocuri, ploile pot fi mai abundente, cum s-a întâmplat deja în multe țări, când dispensarea sărurilor, acestea ptovoacă ploi mai abundente decât se așteaptă. Ăsta este primul pericol. Se discută că sarea ar pricinui prejudiciu mediului, adică ar putea afecta culturile agricole, solul, concentrația s-ar putea mări în sol de asemenea substanță”.
Vasile Șarban nu ne-a răspuns la apeluri ca să ne spună dacă înainte de a fi anunțat proiectul, a fost făcut un studiu, inclusiv al impactului asupra mediului și care este obligatoriu, așa cum spun oamenii de știință de la noi.
ILIA TROMBIȚCHI, director, Asociația Internațională EcologicĂ a Păstrătorilor râului Nistru ”Eco-TIRAS”: „Orice proiect trebuie să aibă evaluarea impactului asupra mediului, evident că există puțin populism în această informație. Eu, personal, nu am văzut acest document, iată de ce nu pot spune nimic. Încă o dată spun că acest document de evaluare a impactului trebuie de evaluat și discutat”.
Ploaia artificială a devenit o practică comună în mai multe țări, inclusiv Statele Unite, China și India, fiind folosită pentru diverse scopuri, inclusiv pentru combaterea secetei. Fenomenul a fost experimentat pentru prima dată în România de către fiziciana Ștefania Mărăcineanu, în anul 1931.
***
Toți cei care sunt împotriva închiderii Canal 5, împotriva cenzurii și încălcării libertății de exprimare, susțineți-ne!
Semnați petiția adresată conducerii țării, accesând ACEST LINK!
