Ministrul Justiției a venit cu o reacție la decizia Curții Europene a Drepturile Omului de a audia argumentele în procesul intentat de Partidul interzis ȘOR împotriva Republicii Moldova, după ce formațiunii i s-a interzis să candideze la alegerile de anul trecut. Veroniva Mohailov-Moraru a oferit un comentariu și cu privire la obligativitatea guvernului de a-și prezenta poziția în privința acestei decizii.
Veronica Mihailov-Moraru a declarat miercuri că Guvernul urmează să prezinte explicații către CEDO, însă nu a specificat o dată exactă.
VERONICA MIHAILOV-MORARU, ministra Justiției: „Este încă prematur să spunem, abia am primit solicitarea de-a prezenta explicații, termenul fiind acordat până pe 1 iulie, fiindcă este și un obiect destul de complex. Respectiv urmează să analizăm detaliat sesizarea, întrebările formulate și ulterior vom da răspuns din partea Guvernului”.
Aceasta a mai menționat că deja a fost găsită și o persoană care va prezenta aceste argumente, având în vedere că Dumitru Obadă a fost demis din funcția de Agent Guvernamental la CEDO.
VERONICA MIHAILOV-MORARU, ministra Justiției: „ Dar cine va prezenta aceste argumente având în vedere că noi nu avem un agent guvernamental? – Noi avem la moment o persoană desemnat care va ocupa interimatul acestei funcții și în scurt timp urmează a fi eventual nominalizată și o persoană. – Cine este această persoană? – Este șefa Direcției Agentului Guvernamental.”
Amintim în iunie 2023, Curtea Constituțională a declarat drept neconstituțional Partidul „ȘOR” la cererea Guvernului. Autorii sesizării susțin că în toate activitățile sale, formațiunea a acționat în contradicție cu principiile statului de drept, punând în pericol suveranitatea și independența țării. Reprezentanții partidului s-au arătat convinși că nu au existat temeiuri pentru interzicerea formațiunii, declarând că se vor adresa la CEDO.
Reprezentantul Guvernului declara atunci că decizia este întemeiată și legală. Iar, președintele Maia Sandu spunea că, este o decizie așteptată de societate, anume pentru că moldovenii pun preț și vor să trăiască într-un stat democratic, într-un stat de drept.
Experții Comisiei de la Veneția spuneau, anul trecut, că declararea neconstituțională a unui partid politic reprezintă o ingerință în dreptul la libera asociere și întruniri, protejat de articolul 11 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, și va fi egală cu interzicerea acestui drept.
Ulterior, deputații PAS au votat un amendament la Codul Electoral prin care s-a decis că, membrii din conducerea Partidului „ȘOR”, declarat neconstituțional, nu au dreptul să candideze la alegeri pe o perioadă de la 3 la 5 ani de la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale. Potrivit autorilor, în proiectul de lege „nu este vorba despre sancționarea individuală pentru acțiunile partidului.
Aceasta este o măsură preventivă, care restricționează dreptul de a candida al unui anumit cerc de persoane din partidul declarat neconstituțional.” Ilan Șor a calificat inițiativa PAS drept „ilegală” și „neconstituțională”. Ulterior, cinci deputați aleși pe lista Partidului
ȘOR, scos în afara legii, au contestat decizia respectivă la Curtea Constituțională.
Înalta instanță a admis recursul și a anulat prevederea Codului Electoral, potrivit căreia membrii partidelor neconstituționale nu pot participa la alegeri.
A doua zi după hotărârea Curții, mai exact, la data de 4 octombrie, parlamentul a adoptat noi amendamente la Cod – în două lecturi prin care au interzis participarea la scrutin pentru unii membri ai formațiunii declarate neconstituționalitate
