Astăzi, creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc Boboteaza. Iar, localnicii din Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni respectă cu strictețe sărbătoarea, considerată una dintre cele 12 praznice împărătești. Oamenii merg de dimineață la biserica din sat pentru a asculta Liturghia și pentru a lua apă sfințită. Ce alte tradiții și obiceiuri mai au locuitorii satului în ziua Botezului Domnului vedeți în reportajul ce urmează.
Boboteaza își are rădăcini în Sfânta Scriptură a Noului Testament. În acestă zi, Isus Hristos vine în râul Iordan, unde este botezat de Sfântul Ioan, semnificând începutul mântuirii neamului omenesc, fiindcă Fiul lui Dumnezeu, intrând în apele Iordanului, îi cheamă pe toți să se alăture bisericii.
Astfel că, de dimineață, localnici din toate colțurile satului Dubăsarii Vechi au mers la biserica „Sfântul Arhanghel Mihail și Gavril” pentru a asculta Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur.
După încheierea slujbei, preotul, împreună cu toți ceilalți, a mers la râul Nistru, pentru sfințire a apei.
Între timp, câțiva gospodari s-au apucat să pregătescă o friptură cu mămăliguță și brânză de oi pentru toată lumea prezentă.
„Vinul fiert deja este gata.
– Puteți să ne spuneți ce ați pus în acest vin fiert?
– Aici, în vin fiert se pune măr, frunză de dafin, puțin zahăr, piper negru, scorțișoară și dacă avem gutuie, o mandarină ca să de-a puțin gust”.
Potrivit preotului Tudor Pelin, de Bobotează și în ajun se bea mai întâi Agheasma Mare, despre care spune că are puteri miraculoase.
TUDOR PELIN, preot: „Agheasma Mare la fel se sfințește și în ajunul Bobotezei, este o zi de post. Acea agheasmă creștinii o iau, ei de obicei o folosesc puțin a bea, puțin a stropi prin casă, prin ogradă cine trăiește la țară. Iar ziua a doua, azi este zi de bucurie, este dezlegare de toate bucatele. Agheasma care se sâvârșeste astăzi creștinii o păstrează cu grijă pe parcursul întregului an bisericesc. A doua zi, adică mâine, Biserica Ortodocsă săvârșește pomenirea Sfântului Prooroc Înaintemergător și Botezător al Domnului Ioan”.
Cei din Dubăsarii Vechi merg la sfințit nu doar cu apă, dar și cu un mănunchi de fân.
„Luăm acest fân pentru animale de dat, așa de pus prin casă să stea să se păstreze, e foarte bine în casă. Părintele l-a sfințit, e foarte bun. Așa este obiceiul la noi, se ia la vânzare când te duci, pui oleacă pe marfă ca să meargă bine”.
După ce a luat apa sfințită, toată lumea a mers să guste din bucatele pregătite.
„- Cum vi se par bucatele?
– Foarte gustoase, foarte bune și la moment.
– Mai ales timpul de afară…
-Da, da și un pic de răceală și merge, foarte gustos”.
Tradițional, de Bobotează, oamenii merg să se scufunde în bazinele acvatice sau râuri, așa cum au făcut și câțiva curajoși din acest sat.
„-Cum este apa, nu vă este frică că o să răciți?
– Nu, nu ne temem, te scapă de toate și ne bucurăm de așa condiții că sunt și se poate totul să meargă.
– Este pentru prima dată când faceți asta?
– Da.
– Cum vi se pare?
– Foarte bine îmi pare.
– Cu ce o să vă încălziți.
– Cu un pahar de vin cred că, care se gătește acolo”.
„-Cum e apa? Nu vă este frică că o să răciți?
-Formidabilă, nu! Al patru-lea an ne scăldăm.
– 4 ani deja?
– Da, deja avem experiență la o sută. Pentru mine este pentru sănătate.
– Ajută?
– Pentru mine ajută.
– Cu ce o să vă încălziți?
– Cu hălățelul și cu un pahar de vin cald”.
TUDOR PELIN, preot: „Știți, tradiția scăldării este o tradiție de fapt formată cu anii încetișor. Creștinii cumva doresc să-și manifeste într-un mod deosebit această sărbătoare, imitând așa în măsura posibilităților de care fiecare parohie dispune sărbătoarea Botezei Domnului. Noi aici care suntem pe malul Nistrului ne bucurăm de această posibilitate, căci biserica noastră doar la o sută de metri aici în deal este”.
Pe 20 ianuarie, creștinii ortodocși de rit vechi vor marca Sfântul Ion Botezătorul, care încheie șirul sărbătorilor de iarnă.
