„Impun restricții excesive la dreptul de a candida”. Este constatarea Comisiei de la Veneția și se referă la modificările adoptate de Parlament care le interzice persoanelor afiliate Partidului interzis ”ȘOR” să participe la alegeri în calitate de concurenți electorali. Deși „aceste restricții pot răspunde scopului legitim de apărare a Constituției și a integrității statului, ele nu par a fi pe deplin previzibile și nici nu respectă în totalitate principiul proporționalității”, mai notează Comisia. Cum au reacționat reprezentanții puterii la aceste constatări aflați din material.
Comisia de la Veneția a publicat avizul la proiectul de lege privind restricțiile de a candida impuse membrilor partidelor politice care au fost declarate neconstituționale. Astfel, Comisia atrage atenția Chișinăului la faptul că „modificarea legislaţiei electorale în timp ce procesele electorale sunt în desfăşurare are de obicei ca scop sau poate părea că are ca scop, să manipuleze procesul electoral pentru a favoriza interese partizane, cu excepţia cazului în care ea urmăreşte un interes legitim fundamental predominant, cum ar fi protecţia integrităţii alegerilor”, se arată în documentul emis luni, 18 decembrie.
Comisia de la Veneţia critică restricţiile electorale impuse de autoritățile de la Chișinău în privința persoanelor care au legături cu partide neconstituționale. Mai exact, este vorba de decizia Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), prin care tuturor membrilor Partidului „Șansă” le-a fost interzisă participarea la alegerile locale din toamna anului 2023, formațiune susținută de Ilan Șor.
Prin urmare, Comisia de la Veneția face câteva recomandări pentru a asigura echilibrul între scopul legitim de a proteja ordinea democratică a statului, securitatea națională și drepturile electorale ale persoanelor. Mai exact, solicită autorităților „să definească criteriile de restrângere a dreptului de a fi ales mai precis și restrâns, în conformitate cu principiile securității juridice și proporționalității, prin eliminarea terminologiei vagi și ample.
Totodată, să restrângă acest drept la persoanele ale căror activități au pus în pericol Constituția și integritatea statului democratic prin acțiunile și expresiile lor sau care au urmărit scopurile ilegale ale partidelor neconstituționale.
În aviz se mai recomandă autorităților să furnizeze dovezi suficiente şi relevante pentru a demonstra că persoanele candidate vizate de restricţie se încadrează în condiţiile şi criteriile stabilite în legislaţie şi că, de preferinţă, acest lucru este stabilit de o instanţă.
Comisia de la Veneția mai recomandă ca acestor persoane să li se ofere posibilitatea reală de a respinge în faţa organelor electorale prezumţia privind implicarea lor în activităţi care au condus la declararea unui partid politic drept neconstituţional”.
În același timp, avizul salută faptul că noile modificări reduc durata de neeligibilitate de la cinci la trei ani de la decizia privind neconstituționalitatea unui partid politic și introduc o abordare mai individualizată în aplicarea sancțiunilor pe baza „unui comportament individual specific, ceea ce limitează restricțiile la un grup mai restrâns de persoane”.
Alte măsuri pozitive în viziunea Comisiei sunt oferirea persoanelor vizate de sancțiuni posibilitatea de a solicita o revizuire judiciară a deciziei prin care sunt lipsite de dreptul de a candida la alegeri și de a prezenta dovezi organelor electorale.
Președintele Comisiei juridice Numiri și Imunități, Olesea Stamate nu ne-a răspuns la telefon pentru o reacție. Comunicatorul Guvernului, Daniel Vodă, nu a reacționat deocamdată la apelurile noastre de a comenta avizul Comisiei.
Înainte de a fi votat proiectul în prima lectură, pentru Proiectul de modificare a Codului Electoral, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități, a declarat că urgența adoptării noilor prevederi au legătură cu faptul că vineri, 6 octombrie era ultima zi de înscriere a candidaților în cursa electorală pentru alegerile locale.
Olesea Stamate a declarat că ar fi vorba de aproximativ 70 de persoane care vor avea aceste restricții. Președintele Parlamentului Igor Grosu și-a exprimat la rândul lui speranța că „necesitatea și urgența” votării este înțeleasă de toți.
„Suntem într-o situație excepțională. Toți cei menționați de CC în argumentarea decizie de neconstituționalitate a partidului Șor, vor fi în afara listelor electorale”, a mai declarat Grosu.
Conform oficialului, persoanele cu statut de învinuit, bănuit sau inculpat, în săvârșirea infracțiunilor care au fost menționate ca argument al CC la declararea neconstituționalității partidului Șor, vor fi respinse. De asemenea, persoanele excluse în scrutinul electoral anterior, dar care au încălcat principiului finanțării legale a partidului și/ sau au fost incluse în sancțiuni internaționale. Dacă deja sunt înscriși în cursa electorală, participarea acestora va fi anulată.
Argumentând decizia de Excludere a Partidului Șansă din cursa electorală, premierul Dorin Recean a declarat că aceasta a fost luată în baza legii cu privire la securitatea națională și în condițiile unui război hibrid purtat de Rusia în Moldova.
Amintim că, deputații din Parlamentul de la Chișinău au votat în 4 octombrie, în două lectură modificările la Codul electoral. Astfel, nu au putut să candideze la alegerile locale generale din 5 noiembrie persoanele care sunt „bănuite, învinuite sau inculpate de săvârșirea unor infracțiuni care au fost menționate de către Curtea Constituțională ca argument în contextul declarării neconstituționalității partidului politic”.
„Instituirea interdicțiilor de a candida în privința membrilor Partidului ȘOR, declarat neconstituțional de Curtea Constituțională nu va afecta desfășurarea alegerilor locale generale” spunea atunci președintele Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, care este și inițiatoarea modificărilor electorale. Stamate a respins ulterior și acuzațiile că, prin această lege, ar fi încălcate recomandările Comisiei de la Veneția, care stipulează că orice schimbare a sistemului electoral, trebuie realizată cu un an înainte.
