La aproape doi ani de la declanșarea războiului în Ucraina, autoritățile vorbesc despre dotarea adăposturilor de protecție civilă. Guvernul a aprobat regulamentul privind exploatarea edificiilor pentru refugiu în caz de dezastre. Astfel, a fost stipulată lista dotărilor necesare, iar de întreținerea lor vor fi responsabile autoritățile publice centrale și locale de nivelul al doilea. Reprezentanții Congresului Autorităților Locale susțin însă că proiectul pune direct obligația financiară pe umerii primarilor, care nu dispun de resurse financiare pentru dotarea buncărelor.
Potrivit documentului, primarii, președinții de raioane și conducătorii autorităților administrației publice centrale și unităților economice, care dispun de adăposturi de protecție civilă, vor fi obligați să numească prin ordin persoana responsabilă de efectuarea verificării și întreținerii corecte a acestor încăperi.
ADRIAN EFROS, ministrul Afacerilor Interne: „Principalele priorități ale proiectului sunt: identificarea măsurilor necesare de a fi luate pentru pregătirea adăposturilor de protecție civilă, astfel încât acestea să fie dotate cu echipamentul necesar – inventar, dispozitive, instrumente, rezerve de apă potabilă și altele”.
De cealaltă parte, reprezentanții CALM susțin că proiectul prevede cheltuieli suplimentare pentru administrațiile publice locale.
VIOREL FURDUI, director executiv CALM: „Acest proiect pune direct obligația financiară pe umerii administrației publice locale, în special pe reparația, întreținerea, menținerea adăposturilor. În formula aceasta, contravine mai multor legi și în cazul dat, dacă se păstrează această formulare, trebuie să fie prevăzute și resurse pentru APL-uri. Ar fi bine fie în limita resurselor disponibile, de găsit o formulă potrivită”.
ADRIAN EFROS, ministrul Afacerilor Interne: „Eu sunt de acord cu ceea ce spuneți dvs., dar noi trebuie să facem o inventariere la aceste adăposturi. Noi nu avem o inventariere clară – cine și în a cui gestiune sunt toate adăposturile și de aici va necesita și necesitățile de finanțare și de pregătire”.
Potrivit proiectului, asigurarea financiară și tehnicomaterială a adăposturilor de protecție civilă proprietate publică va fi efectuată din contul bugetului de stat sau al bugetelor locale, iar autoritățile publice centrale sau locale vor prevedea anual resurse financiare necesare pentru întreținerea acestora în limita bugetelor aprobate și vor asigura administrarea patrimoniului public aflat în gestiune.
Cu privire la starea catacombelor s-a expus și fostul director al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, Ion Ștefăniță.
ION ȘTEFĂNIȚĂ, fost director interimar al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor: „Unde este locul de evacuare al nostru, dacă 80% din bunchere sunt abandonate, sunt în stare de degradare totală. Avem în ordine buncăre la pretura Buiucani și la medicină, doar în aceste două buncăre avem toate normele respectete, în rest – dezastru peste tot. În caz de situație de ”forță majoră”, unde se evacuează toți cetățenii?”.
Anterior, jurnaliștii de la postul nostru de televiziune au mers la mai multe buncăre din capitală pentru a vedea dacă moldovenii ar avea unde să se adăpostească în cazul unei destabilizări în zonă. Buncărele de pe teritoriul țării, amenajate cândva tocmai pentru o astfel de situație, sunt însă nefuncționale.
Pe teritoriul Moldovei există peste 200 de catacombe sau edificii pentru refugiu în caz de dezastre precum atacuri nucleare, bombardamente sau cutremure. Majoritatea sunt în municipiul Chișinău și câteva în Bălți, Ungheni, Orhei, Cahul, Edineț, Soroca și regiunea găgăuză. Cândva, toate erau funcționale și asigurau liniștea oamenilor în situații excepționale. Pe lângă cele 200 de buncăre, în Moldova sunt și peste 3.000 de adăposturi antiradiaţie, spune fostul director interimar al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor. Potrivit lui, numărul acestora poate fi însă şi mai mare, luând în considerare că în listă pot fi incluse pivniţele din gospodăriile oamenilor.
