În primele două luni ale acestui an, datoria internă a Republicii Moldova a crescut cu 1,34 miliarde de lei, ajungând la un nivel record de aproximativ 45,3 miliarde de lei.
Potrivit Ministerului Finanțelor, această creștere a fost determinată de decizia Guvernului de a emite mai multe hârtii de valoare, pentru a asigura fondurile necesare plății pensiilor și salariilor.
În viitor, însă, aceste resurse financiare vor trebui rambursate, inclusiv cu dobânzile aferente.
Experții avertizează că, dacă tendința de extindere a împrumuturilor interne și externe va continua, țara riscă să ajungă într-o situație dificilă din punct de vedere financiar. Fostul premier Vlad Filat consideră că întreaga responsabilitate pentru adâncirea crizei socio-economice din țară revine guvernului PAS.
De la începutul anului, datoria internă a Moldovei s-a majorat cu peste 1 miliard 340 milioane lei, adică o creștere de 3,04%. Acest nivel reprezintă un record absolut. Conform Ministerului Finanțelor, în primele două luni ale anului, această creștere a fost determinată de majorarea volumului de titluri de valoare pe piața primară, care a crescut cu 1 miliard 343 milioane și jumătate de lei.
La sfârșitul lunii februarie, datoria totală a ajuns la aproximativ 31 miliarde 584,32 milioane lei, cu 4,4% mai mult față de sfârșitul anului 2024. Aceasta reprezenta aproximativ 70% din totalul datoriei publice interne.
Conform Legii bugetului de stat, în anul 2025 este prevăzută emisia netă de obligațiuni de stat pe piața internă în valoare de 8,5 miliarde lei, precum și o răscumpărare pentru îndeplinirea obligațiilor de plată pe baza garanțiilor de stat, în valoare de 360 milioane lei.
Fostul ministru al Economiei, Octavian Calmîc, consideră această situație alarmantă, subliniind faptul că împrumuturile pe piața internă sunt de câteva ori mai scumpe decât cele obținute pe piața externă.
OCTAVIAN CALMÎC, fost ministru al Economiei
Din 2021, vedem că datoriile publice ale Republicii Moldova, atât externe, cât și interne, cresc într-un ritm alert.
Ajungem deja la cote istorice. Datoria publică totală pentru luna februarie a acestui an este de 125 miliarde lei. Până la sfârșitul anului sunt așteptate 136 de miliarde de lei. Desigur, toate resursele externe au fost deja epuizate, pentru că vedem că guvernul sau autoritățile au trecut la împrumuturi pe piața internă. În ciuda faptului că împrumutul pe piața internă este foarte scump.
Pentru că la ultimele achiziții la licitațiile pe care le-au făcut pentru titluri, aceasta a fost de peste 9%. Iar pentru creditele externe rata este mult mai mică de 9%.
Consider că factorul extern s-a epuizat, iar toată lumea a trecut la limitarea inflației, retrăgând lichidități de pe piața internă în detrimentul băncilor comerciale și în detrimentul populației, care investește în obligațiuni de stat.
Potrivit unui alt fost ministru al Economiei, Alexandru Muravschi, doi factori au dus la creșterea datoriei publice interne – creșterea volumului hârtiilor de valoare și majorarea dobânzilor.
ALEXANDRU MURAVSCHI, fost ministru al Economiei
Dacă te uiți la situația cu datoria publică internă și externă din ultimii 4 ani, adică pe toată perioada de domnie a PAS, atunci tendința este într-adevăr alarmantă. Cât despre prima și a doua lună, da, plasarea titlurilor de stat a crescut din cauza nevoii de acoperire a deficitului bugetar.
După cum știți, deficitul bugetar în ianuarie a fost și el destul de mare, aproape un record pentru această dată.
A fost necesar să se plaseze mai multe titluri pentru a-l acoperi pentru a primi bani. În al doilea rând, trebuie să ne amintim că recent, literalmente înainte de Anul Nou, Banca Națională, pentru a combate inflația, a decis să mărească rata de refinanțare. În consecință, ratele la titlurile de stat au crescut.
Alexandru Muravschi spune că în ultimii trei-patru ani, datoria publică internă și externă în total au crescut într-un ritm foarte rapid, iar odată cu această tendință, cifra ar putea atinge un punct periculos – 60 la sută din PIB.
Țara este din ce în ce mai atrasă într-o gaură de datorii, împrumutând bani nu pentru dezvoltare, ci pentru a asigura plăți curente, avertizează expertul. Fostul premier Vlad Filat atrage atenția și asupra ritmului de împrumut, care se adresează mai ales consumului decât investițiilor.
Potrivit acestuia, din 2022, cea mai mare parte a acestor fonduri a fost alocată subvențiilor, compensațiilor și altor costuri cauzate de managementul incompetent al sectorului energetic.
În 2024, acest proces a continuat: banii au fost împrumuți și folosiți pentru a compensa tarifele. Într-o astfel de situație, nu este nevoie să vorbim despre eficiență, subliniază Filat și citează ca exemplu indicatorii datoriei publice ca procent din PIB.
VLAD FILAT, fost prim-ministru
când au venit ei la guvernare, raportat la produsul intern brut, datoriea era de circa 25%. La sfârșit de 2024, datoria publică raportată la produsul intern brut a ajuns la 38,5%, iar în prognoza Fitсh arată că la sfârșit de 2025 vom ajunge la 43%
2023-2024, avem o scădere cu 33.000 de oameni care, de fapt, au ieșit din activitate economică.
Сumulat 2021-2025 lunile care sunt acum, inflația în Republica Moldova este de 70,5%.
Astea sunt date statistice. Când vorbim de inflație, 70,5%, noi trebuie să avem în vedere că asta înseamnă creșteri de prețuri, tarifii, producții alimentare și a mai departe. Asta, de fapt, înseamnă sărăcirea oamenilor.
Potrivit fostului premier, din 2021 până în 2024 datoria publică a ajuns la o cifră psihologică de 125 de miliarde de lei. Dacă calculăm în euro, atunci în timpul guvernării partidului PAS, datoria Moldovei a crescut cu 2,665 miliarde de euro, a adăugat Filat.
Menționăm că în 2024, datoria publică internă a Moldovei a crescut cu 10,8% și a ajuns la 43 miliarde 961,18 milioane lei.
