Indexul democrației în Moldova a scăzut cu trei poziții, ajungând pe locul 71 în clasamentul din 2024, față de locul 68 pe care era în anul precedent, dintr-un total de 167 de țări. Aceste date sunt prezentate în Indexul Global al Democrației pentru 2024, realizat de compania britanică Economist Intelligence Unit.
Indexul evaluează cinci aspecte esențiale: procesele electorale și pluralismul, participarea politică, funcționarea guvernului, cultura politică și libertățile civile. Sub regimul Sandu-PAS, Moldova a înregistrat un regres în toate aceste domenii.
Ei bine, iată-ne ajunși aici. Adică – ceea ce trebuia de demonstrat. Indexul democrației în Moldova a scăzut de la 6,23 la 6 puncte. Experții companiei britanice de analiză Economist Intelligence Unit s-au ghidat de cinci indicatori principali. Între aceștia – pluralismul de opinie, adică libertatea de exprimare și drepturile civile. Este greu de suspectat că această companie ar fi favorizat opozanții regimului Sandu-PAS din Moldova, având în vedere că mai mult de 51% din populație a votat împotriva Maiei Sandu la alegerile prezidențiale.
Totuși, se pare că încălcările principiilor democrației, sau mai bine spus ceea ce a mai rămas din ea în Moldova sub actuala guvernare, nu au putut fi ascunse sub preș, chiar și cu așa-zisa susținere a partenerilor externi din Occident și Europa.
Iată acum, datorită eforturilor Maiei Sandu, care, pe toată durata mandatului său, a vorbit constant despre democrație și lupta împotriva corupției de la toate tribunele internaționale, țara noastră, care aspiră să adere la UE și care, potrivit susținătorilor PAS, face mari progrese pe calea integrării europene, a fost inclusă în categoria „democrațiilor viciate”.
Alături de Moldova, conform Indexului Global al Democrației britanic, se află încă 46 de țări, cu o populație totală de 38,4% din întreaga populație mondială. Cel puțin, ne putem consola că nu suntem singuri.
Țara noastră vecină, România, a pierdut în poziții, ajungând pe locul 72 și fiind clasificată drept „regim hibrid”, iar Ucraina se află pe cea mai joasă poziție, cu un index de 4,9 puncte. Și acolo regimul susține că democrația înflorește și este un succes.
În ansamblu, autorii studiului au ajuns la concluzia că mai mult de o treime din populația lumii trăiește sub regimuri autoritare. Și aici, intervine un aspect interesant: cauzele acestei tendințe. Acestea sunt, de fapt, caracteristice pentru aproape toate țările – Moldova, vecinii noștri și chiar UE.
De exemplu, portalul „fox44news” a citat directorul Indexului Democrației, John Howie, care subliniază că, astăzi, în multe țări, inclusiv în Europa, cetățenii sunt dezamăgiți de elitele politice.
JOHN HOWIE, directorul Indexului Democrației
«În același timp, autocrațiile par să câștige putere, conform dinamicii indexului din 2006, iar democrațiile din întreaga lume se confruntă cu dificultăți. Cauzele declinului prelungit al democrației sunt complexe.
În raportul din acest an, sunt luați în calcul factorii care, în ultimele două decenii, au alimentat nemulțumirea populației față de sistemele politice democratice, ceea ce a dus la apariția unor lideri politici precum Donald Trump, Nigel Farage, Javier Milei și Marine Le Pen.
Dacă aceștia ajung la putere și nu reușesc să îmbunătățească guvernarea și să aducă îmbunătățiri semnificative pentru cetățeni, există riscul ca nemulțumirea și polarizarea politică să crească și mai mult».
De altfel, în prezent se observă o nemulțumire față de elitele politice existente, în special în țările UE, unde rezultatele alegerilor nu sunt luate în considerare, iar guvernele de coaliție încearcă să se mențină la putere prin orice mijloace, fie ele corecte sau nu.
În acest context, România reprezintă un precedent semnificativ al amenințării la adresa democrației, iar politologii susțin că o situație similară ar putea apărea și în Moldova la viitoarele alegeri parlamentare.
Un alt test important pentru democrație, sub actuala guvernare din Moldova, va avea loc anul acesta – la alegerile parlamentare. Analistul politic Dumitru Ciubașenco consideră că alegerile din România vor clarifica situația.
DUMITRU CIUBAȘENCO, analist
Dacă „haosul european” devine normă în România, Moldova va urma același drum. Viitoarele alegeri parlamentare, pe care opoziția din Moldova le așteaptă cu mari speranțe, se vor transforma într-o formalitate.
Candidații incomozi nu vor fi acceptați, iar rezultatele vor fi falsificate, inclusiv prin manipularea secțiilor de votare din străinătate. Teama că un președinte nesistemic, anti-liberal și anti- UE ar putea fi ales în România a speriat atât birocrația bruxelleză liberal-globalistă, cât și partenerii lor din București, care au decis să anuleze alegerile prezidențiale, în urma primului tur câștigat de Călin Georgescu, și să nu-l înregistreze ca și candidat în noile alegeri.
Mai mult, Călin Georgescu a acuzat-o public pe Maia Sandu de implicare în alegerile din România, susținând contracandidatul său în timpul campaniei electorale. O acuzație gravă pentru conducerea unei țări care aspiră la aderarea în Uniunea Europeană. De asemenea, în fața Maiei Sandu se adună și presiuni din afacerea externă.
Echipa lui Trump, care investighează cheltuielile abuzive ale fondurilor USAID, a menționat Moldova de mai multe ori. Totodată, administrația Casei Albe nu pare să aibă intenția de a îmbunătăți relațiile cu Maia Sandu, care s- a alăturat coaliției anti-Trump condusă de Ursula von der Leyen.
Așadar, Sandu nu se poate baza pe sprijinul partenerilor occidentali în alegerile parlamentare. Europa, însă, își schimbă pozițiile în funcție de direcția în care bate vântul politic al lui Trump.
În 2021, Maia Sandu declara la ONU că „corupția este principala amenințare la adresa democrației”. Totodată, sublinia că „democrația este principala valoare a guvernării sale, care consideră că restabilirea încrederii în instituțiile statului și oferirea de servicii publice adecvate sunt esențiale pentru progres și modernizare”.
Și ce s-a întâmplat cu corupția, după patru ani de „luptă” a Maiei Sandu împotriva ei? Guvernul, condus de oamenii din PAS, este implicat în scheme opace de achiziționare a gazului natural pe piața energetică, nu există niciun raport despre cheltuielile din bugetul public al Moldovei, iar fondurile externe primite, majoritatea sub formă de împrumuturi, nu sunt raportate.
Toate evaluările experților, inclusiv cele ale Comisiei de la Veneția, cu privire la modificările legislative favorabile PAS, sunt ignorate. Și, pe lângă asta, mai există și problema finanțării regimului Sandu-PAS prin intermediul USAID, organizație declarată criminală în SUA.
Sute de milioane de dolari au fost cheltuite prin mass-media proguvernamentale și ONG-uri din Moldova pentru a susține regimul Sandu-PAS și campania electorală a Maiei Sandu pentru alegerile prezidențiale din 2024.
Așadar, cetățenii Moldovei ar trebui să-i mulțumească lui Trump și echipei sale, pentru că, fără ei, probabil nu am fi aflat niciodată despre amploarea schemelor desfășurate de Sandu-PAS sub pretextul democrației.
