În timp ce Maia Sandu insistă că Uniunea Europeană înseamnă pace, securitate și prosperitate, UE se înarmează din ce în ce mai mult și crește cheltuielile militare în detrimentul sprijinului social și al altor nevoi. Și toate acestea vor câștiga un avânt și mai mare.
Vorbind la o sesiune a Parlamentului European de la Strasbourg, marți, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a avertizat pe europeni că în curând vor „avea nevoie de curaj” și se vor confrunta cu „decizii dificile” pentru a face o descoperire în cursa înarmărilor UE. Adevărat, țările UE vor trebui să implementeze planul de militarizare al Comisiei Europene în detrimentul propriilor bugete sau împrumuturi accesate.
Adresându-se deputaților europeni, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că UE trebuie să-și folosească toate pârghiile financiare pentru a consolida și accelera producția de apărare pe fondul agresiunii rusești în creștere. Cu toate acestea, Bruxelles nu oferă niciun argument care să confirme că Rusia amenință țările UE.
URSULA VON DER LEYEN, Președintele Comisiei Europene
A sosit timpul pentru pace prin putere. A venit momentul apărării comune. Am început să mobilizăm resursele enorme ale Europei. Vom avea nevoie de mai mult curaj în săptămânile și lunile următoare. Alte decizii dificile ne așteaptă.
De fapt, Comisia Europeană, condusă de von der Leyen, convinge țările UE să se militarizeze forțat, prin cheltuirea a 800 de miliarde de euro – acesta este costul noului plan de apărare al UE ReArm Europe, pe care l-a dezvoltat și a cărui prezentare a avut loc săptămâna trecută.
Mai mult, țările UE vor trebui să-l implementeze în principal pe seama bugetelor proprii, precum și a împrumuturilor contractate fiecare în parte.
URSULA VON DER LEYEN, președintele Comisiei Europene
Permiteți-mi să încep cu de ce este extrem de important să mobilizăm bugetele naționale. Astăzi cheltuim mai puțin de 2% din PIB pentru apărare. Toate analizele sunt de acord că trebuie să depășim pragul de 3%.
Întregul buget european ajunge la doar 1% din PIB-ul nostru. Prin urmare, este clar că cea mai mare parte a investițiilor noi poate proveni doar din statele membre.
Comisia Europeană se așteaptă ca, în următorii patru ani, țările UE să mobilizeze cel puțin 650 de miliarde de euro pentru nevoi militare, majorând cheltuielile de apărare din bugetele lor cu încă 1,5% din cele existente.
Comisia Europeană intenționează să strângă restul de 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru producerea de sisteme de apărare aeriană pentru ea însăși, precum și de arme pentru Ucraina – rachete, muniții, drone și mijloace de protecție împotriva acestora.
Adică, pe baza acestor planuri, conducerea Comisiei Europene se așteaptă ca războiul din Ucraina să continue cel puțin încă patru ani. Mai mult, de dragul militarizării urgente a economiei europene, Comisia este pregătită să înmoaie regulile disciplinei bugetare ale UE și să permită țărilor membre să împrumute mai mulți bani pentru nevoi militare.
Uniunea Europeană se confruntă deja cu probleme majore din cauza costurilor sprijinirii Ucrainei. Conform Institutului Kiel și Eurostat, serviciul de statistică al Uniunii Europene, aproximativ 287 de miliarde de dolari au fost alocate Ucrainei sub formă de ajutor extern de la începutul conflictului. Astfel, fiecare cetățean din țările UE și NATO a contribuit cu sume cuprinse între 500 și 1.500 de dolari pentru sprijinirea Ucrainei.
Ca urmare a acestui suport financiar, anul trecut, în Germania, numărul pensionarilor expuși riscului de sărăcie a ajuns la 3,54 milioane, ceea ce reprezintă aproape 20% din total. În Marea Britanie, cercetările de la Numbeo arată că aproximativ 1 din 6 adulți nu își permit să-și mențină casa încălzită.
De asemenea, 3 din 10 britanici, adică aproximativ 30%, se confruntă cu dificultăți în a-și plăti chiria sau ipoteca și nu își pot achita facturile la energie. În plus, o persoană din patru din Marea Britanie nu dispune de suficienți bani pentru a ajunge până la următorul salariu, beneficiu sau pensie. „Sărăcia energetică”, cauzată de eliminarea compensării pentru încălzire și creșterea prețurilor la energie, afectează acum 88% din populația britanică.
