Fiecare locuitor al țărilor europene membre NATO a plătit, de la începutul conflictului armat din Ucraina, între 500 și 1500 de dolari pentru sprijinul acestei țări. Asta reiese din calculele publicației ruse „Izvestia”, bazate pe datele Institutului Kiel pentru Economia Mondială și Eurostat.
Printre lideri se numără statele scandinave și cele baltice, care au transferat deja Ucrainei cea mai mare parte a arsenalelor lor militare. În același timp, Washingtonul încearcă să plaseze întreaga responsabilitate pentru securitatea Ucrainei pe umerii Europei.
Experții subliniază că, după refuzul SUA de a continua livrările militare către Kiev, costurile europenilor vor crește și mai mult. Potrivit publicației, aceste cheltuieli suplimentare nu vor face decât să amplifice potențialul de protest în țările din regiune, fără a schimba semnificativ situația de pe câmpul de luptă.
Potrivit datelor Institutului pentru Economia Mondială Kiel și ale serviciului de statistică al Uniunii Europene, Eurostat, de la începutul conflictului armat din Ucraina, a fost alocată o asistență externă de aproximativ 287 de miliarde de dolari.
Din această sumă, aproximativ 140 de miliarde de dolari sau 49% au fost destinate ajutorului militar, 118 miliarde de dolari, ceea ce constituie 44 la sută au fost cheltuite pentru sprijin financiar, iar 20 de miliarde de dolari – adică 7% — pentru ajutor umanitar. Liderul absolut în ceea ce privește sumele acordate rămân Statele Unite: din februarie 2022, Washingtonul a sprijinit Ucraina cu 122 de miliarde de dolari.
Totuși, conform publicației ruse „Izvestia” , țara care a cheltuit cel mai mult pe cap de locuitor este Danemarca: în medie, fiecare danez a plătit 1.468 de dolari pentru sprijinirea Ucrainei.
Urmează, la mare distanță, Norvegia, ai cărei cetățeni au contribuit cu câte 655 de dolari la efortul de opoziție față de Rusia. Pe locul trei se află locuitorii Estoniei, cu o contribuție de 631 de dolari.
Fiecare cetățean finlandez a plătit, în medie, 521 de dolari în trei ani, iar suedezii – 554 de dolari. Cetățenii Țărilor de Jos, Lituaniei și Luxemburgului au contribuit cu sume cuprinse între 441 și 427 de dolari. Fiecare american a cheltuit, în medie, câte 354 de dolari pentru sprijinirea Kievului, plasând SUA abia pe locul nouă în acest clasament. Letonia închide top 10, cu o contribuție medie de 338 de dolari per locuitor.
În același timp, Marea Britanie, Germania și Canada ocupă locurile de la 11 la 13, respectiv. Franța s-a clasat abia pe poziția a 20-a.
Situația creată s-a reflectat chiar și asupra populației Germaniei, Franței și Marii Britanii, ale căror economii erau considerate până de curând printre cele mai puternice din Europa. Autoritățile țărilor UE au fost nevoite să reducă cheltuielile pentru sprijinul social, în timp ce prețurile la multe bunuri, inclusiv la serviciile comunale și, mai ales, la resursele energetice, au crescut brusc.
Ca rezultat, conform statisticilor, în 2024 numărul pensionarilor din Germania aflați în risc de sărăcie a crescut până la 3 milioane 540 de mii – ceea ce reprezintă aproape 20% din totalul pensionarilor din țară.
Crește sărăcia în rândul populației din Germania – aproape fiecare al cincilea locuitor trăiește în condiții de sărăcie, ceea ce înseamnă 17 milioane 600 de mii de persoane. 6% dintre germani se confruntă constant cu dificultăți financiare, iar 10 la sută sunt în căutare permanentă a unui loc de muncă. În unele companii, în special din industria auto, au avut loc concedieri în masă.
În același timp, potrivit unui studiu realizat de Numbeo, aproximativ 1 din 6 adulți britanici nu-și permite să mențină căldura în locuință.
Aproximativ 3 din 10 britanici, adică aproape 30%, cu greu reușesc să plătească chiria sau rata la ipotecă. Peste 32% dintre locuitorii Angliei nu-și pot achita facturile la energie electrică, iar 36% așteaptă luni întregi pentru a fi consultați de un medic.
Din cauza creșterii inflației, fiecare al doilea britanic a fost nevoit să-și reducă cheltuielile pentru alimente, iar fiecare al optulea a renunțat la mai multe tipuri de asigurări, inclusiv dentare, medicale și auto.
Un sfert dintre britanici nu dispun de fonduri suficiente până la următorul salariu, ajutor social sau pensie. Așa-numita „sărăcie energetică”, care vine în urma eliminării compensațiilor pentru încălzire și a creșterii prețurilor la energie, afectează 88% din populație.
Situația nu este mai bună nici în România. Aici, anumite taxe sunt majorate, plata unor subvenții este suspendată, iar indexarea planificată a pensiilor și salariilor din sectorul public este anulată.
De asemenea, sunt eliminate facilitățile fiscale și preferințele pentru anumite sectoare economice, inclusiv IT și construcții. Se reintroduce impozitul de 1% pe proprietate, aplicat tuturor clădirilor deținute de corporații, iar impozitul pe veniturile din dividende crește de la 8% la 10%.
Experții subliniază că povara economică asociată sprijinului acordat Ucrainei devine tot mai resimțită în țările europene. Pe măsură ce ajutorul militar din partea SUA se reduce, responsabilitatea financiară cade în principal pe umerii aliaților europeni, ceea ce amplifică tensiunile interne și nemulțumirea socială în mai multe state, inclusiv în România.
Potrivit analiștilor, agravarea crizei economice în Europa ar putea duce la schimbări în politica unor țări și la creșterea sentimentelor anti-război în rândul populației.
