Conform datelor Băncii Naționale, volumul creditelor acordate în luna ianuarie a scăzut semnificativ, aproape cu 30% față de luna decembrie, atât în lei, cât și în valută străină. Experții afirmă că astfel de scăderi au fost observate și înaintea problemelor economice grave din 2022. Oare istoria se repetă?
De la începutul anului, piața creditării a înregistrat o scădere semnificativă. Conform datelor Băncii Naționale, volumul noilor împrumuturi acordate în luna ianuarie a scăzut cu o treime față de luna decembrie. Agenții economici au solicitat cu aproape 35% mai puține credite în moneda națională, iar împrumuturile în valută străină au scăzut cu aproximativ 33%.
Aceste scăderi afectează în mod special afacerile, întrucât cererea de credite în valută din partea populației aproape că a dispărut. De asemenea, volumul creditelor de consum și al celor pentru achiziționarea unei locuințe a scăzut semnificativ în doar o lună, cu 7%, respectiv 15%. „Este o scădere considerabilă”, a declarat economistul Vladimir Golovatiuc pentru Canal 5.
VLADIMIR GOLOVATIUC, economist
– Din păcate, trebuie să presupun că Moldova se află la începutul unor probleme grave. Deși dificultățile au existat în ultimii ani, ieri și alaltăieri, acum se conturează un nou val de provocări.
Acest lucru este strâns legat de accelerarea inflației, care va avea un impact semnificativ asupra economiei și vieții de zi cu zi.
– Acțiunile Băncii Naționale sunt conforme cu un model bine stabilit. La fel cum în cazul pandemiei COVID-19 exista o procedură clară, în această situație Banca Națională urmează o procedură similară, dictată de Fondul Monetar Internațional.
Amintim că, în primele două luni ale anului curent, Banca Națională a majorat de două ori rata de bază aplicată principalelor operațiuni pe termen scurt de politică monetară. După o creștere de 2 puncte procentuale pe 10 ianuarie, ajungând la 5,6% pe an, pe 5 februarie Consiliul Executiv al Băncii Naționale a decis o nouă majorare de 0,9 puncte procentuale, ducând rata de bază la 6,5% pe an.
VLADIMIR GOLOVATIUC, economist
– De aici, toate ratele dobânzii, inclusiv cele pentru credite și pentru titluri de stat, cresc. Și acest lucru deja se întâmplă.
– Uitați-vă ce se întâmplă pe piața titlurilor de stat. Acolo crește randamentul, iar ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că vor crește și cheltuielile bugetului pentru datoria internă. Iar cumpărătorii acestor titluri nu sunt afaceri, ci bănci. Prin urmare, va crește profitul băncilor, dar nu al economiei.
În țările unde creditarea bancară este practic singura sursă de dezvoltare a întreprinderilor și familiilor, măsurile adoptate recent de Banca Națională a Moldovei duc doar la scăderea activității economice, la reducerea ritmului de creștere economică, la sărăcirea întreprinderilor și familiilor și stimulează semnificativ inflația, deoarece costul creditului reprezintă o componentă importantă în formarea prețurilor bunurilor și serviciilor pe piața internă, subliniază experții.
Deși Banca Națională explică faptul că majorarea ratei de bază este menită să încetinească inflația provocată de creșterea tarifelor la serviciile publice, experții consideră că inflația va crește până la 10% și chiar o va depăși în viitorul apropiat. Modificările în procesul de creditare pot avea efecte importante asupra economiei Moldovei pe termen scurt.
